Anul 2019 a marcat noi culmi în ceea ce privește lecțiile pe care tinerii le servesc generațiilor mai în vârstă, de la acel “cum îndrăzniți?” aruncat de Greta Thunberg în fața liderilor din întreaga lume, până la campania “OK Boomer” (care s-a transformat într-un răspuns al generațiilor tinere din Occident la acuzația că ar suferi de complexul lui Peter Pan și ar refuza să se maturizeze).

Asta ca să nu mai vorbim de corul de fetițe din Köln care interpretează cu mare entuziasm pe televiziunile germane o melodie intitulată „Bunica mea e o scroafă poluantă”.

Nu e nicio noutate, fiecare nouă generație vine hotărâtă să răstoarne lumea și chipurile să o facă mai bună. Așadar nu e de mirare că revoltele climatice, puternic susținute de establishmentul occidental, atrag o parte semnificativă a tinerilor.

Chiar dacă România e încă departe de bunăstarea din Vest, astfel de tendințe se manifestă, cel puțin printre tinerii de bani gata. Marea problemă este că de la vorbe la fapte este cale lungă, mai ales când vine vorba de sacrificii personale pentru binele planetei.

Ziaristul francez Jean-Baptiste de la Torre prezintă în Le Figaro rezultatele unei cercetări sociologice realizate de Institutul Crédoc (Centrul de cercetare pentru studiul și observarea condițiilor de viață) pentru ADEME (Agenția pentru Mediu și Managementul Energiei), Ce au descoperit sociologii francezi? Tinerii sunt convinși că  planeta va fi profund bulversată de schimbările climatice“.

Mai mult, 60% dintre tinerii între 15 și 24 de ani consideră că „schimbările climatice nu vor fi limitate la niveluri acceptabile până la sfârșitul acestui secolul”. Cu toate acestea, observă studiul, comportamentul tinerilor consumatori francezi „nu este cu mult diferit de cel al generațiilor mai în vârstă”.

Potrivit Crédoc, „tinerii nu sunt în contradicție cu modelul societății consumiste în care au crescut și trăiesc astăzi. Astfel,  20% dintre tinerii între 18 și 24 de ani spun că, pentru ei, consumul este înainte de toate o plăcere, cu 8 puncte mai mult decât media populației”.

Studiul mai arată că „adulții tineri rămân consumatori hedoniști (preocupați de plăcerile vieții n.r.), atrași de produsele inovatoare și de achizițiile inteligente”. De exemplu, 30% spun că vânează ofertele și promoțiile pentru a „cumpăra mai mult”, mai degrabă decât „pentru a economisi”.

Puțini dintre ei sunt pregătiți să-și abandoneze planurile de călătorie pentru a salva planeta reducând amprenta de carbon. Dimpotrivă, folosesc avionul mai des decât restul populației. 28% dintre ei au zburat de două ori sau mai mult în an, cu 9 puncte mai mult decât media.

Tinerii admit, de altfel, că au probleme cu limitarea consumului în ceea ce privește gadget-urile. Sunt mai atrași (+ 6 puncte) de device-urile electronice decât media populației. În ceea ce privește îmbrăcămintea, „doar 56% dintre tinerii între 18 și 24 de ani spun că își reduc deja consumul de bunuri, extinzându-le durata de viață, comparativ cu 63% în medie”, subliniază Crédoc.

Sunt, însă, și părți bune, din punctul de vedere al ecologiștilor. Tinerii folosesc alternative la achizițiile clasice, îndreptându-se spre second-hand, închiriere, împrumut, revânzare, barter. Un alt punct pozitiv este că tinerii folosesc metode de transport mai ecologice și tot mai puțini au  un automobile în proprietate.Dincolo de cercetarea sociologică a  Crédoc, rămâne o mare întrebare.

Ce efect real au alegerile de consum pe care le facem?

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE

Te-ar putea interesa și: