Cooperarea este cheia succesului, astăzi şi poate mereu. Cei din jurul tău, prietenii, ştiu că poţi reuşi în ceea ce te-ai angajat, aşa că te sprijină cât pot şi ei. Comunică cu cei dragi.

25 august

 

Timișoara – mai așteaptă, se amână! Jurnalismul constructiv. HOROSCOPUL LUI DOM’ PROFESOR

 

Pe 25 august s-au născut Leonard Bernstein, Sean Connery, Claudia Schiffer, Lucia Sturdza Bulandra, Sebastian Papaiani, Camil Baltazar.

Pe 25 august sunt Aducerea moştelor Sf. Bartolomeu şi Sf. Tit.

Tradiţional, în ”Kalendar”, pe 25 august, sunt Vârtolomeii. Din ziua aceasta începând, cucul nu mai cântă. „Findcă-i vorba de „întoarcere” şi numele Vârtolomei aduce aminte de (în)vârtire, poporul zice: se „suce” ziua, ca puiul în găoace, dă ziua înapoi şi creşte noaptea.” (Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, 2001, pagina 379.)

În vechime şi până prin preajma războiului, ziua se ţinea cu stricteţe evitându-se tot ce se învârtea, oscila sau avea mişcare circulară. Până şi mămăliga nu se făcea, pentru că trebuia să fie învârtită cu făcăleţul. Nerespectarea interdicţiilor atrăgea represalii foarte neplăcute – erai „ameţit” şi „dus cu capul”. Cam cum sunt cei care au luat măsurile distopiei sanitare, mai greșite și mai decalate în timp, nu se putea!

Buni observatori ai naturii, excelenţi astronomi, dacii şi mai târziu românii vechi, au constatat că marea navă cosmică pe care suntem îmbarcaţi cu toţii, Terra, nu are o viteză constantă, ci viteza oscilează, se „întoarce”.  În medie, în spaţiu, ne deplasăm cu viteză teribilă de 38 de kilometri pe... secundă. Numai Dumnezeu ştie unde mergem!

O notă specială pentru marea doamnă, Regina teatrului românesc care a fost Lucia Sturdza-Bulandra, pe care o pomenim astăzi, 25 august. Am văzut-o, copil fiind, în rolul Amandei Wingfield din "Menajeria de sticlă". La Teatrul Municipal, sala Filimon Sârbu, i se spunea sala Icoanei, astăzi Teatrul Bulandra, sala Toma Caragiu.

Ceea ce îmi amintesc cu precizie este că după ce aplauzele au contenit, după minute şi minute, o mare parte din public a rămas pe loc. Au ieşit din sală cei care nu ştiau, câţiva doar. Apoi, după vreo zece minute a venit portarul teatrului şi a tras cortinele de catifea de la ieşirea din sală şi lumea a plecat acasă.

Neegalata artistă, la cei 87 de ani ai săi se deplasa greu, în baston, penibil, era ajutată, mai mult purtată pe sus! "Mergeţi-mă!" comanda boieroaica cu un inegalabil umor, parafrazând alt personaj din teatru. Dar nu dorea să fie văzută în halul acela de "Tout Bucarest" de prietenii şi studenţii ei. Aşa că publicul aştepta până când marea artistă părăsea teatrul şi era urcată cu greutate în maşină!

Doamne, îţi mulţumesc că am avut ce vedea în lumea asta!