Petru Cercel era unul dintre copiii din flori ai domnitorului Pătraşcu cel Bun, care condusese Valahia între 1554 și 1557, rezultat al relației cu doamna Voica de Slătioara, din neamul boierilor Buzeşti.

Mai sunt cunoscuți următorii săi frați de tată: Pătraşcu, Radu Florescu şi Mihai Viteazul.

Petru s-a născut în 1545 și a fost trimis zălog la curtea lui Soleiman Magnificul în august 1555.

Rezidentul imperial spaniol la Constantinopol nota la 21 iunie/1 iulie 1583 despre familia lui Petru Cercel că „adevărat se spune că [Petru Cercel] s-a căsătorit cu Sultana, fiica unui argintar şi apropiată a soţiei lui Sigismund Bathory (Sciaús Bassá)”.

La preluarea domniei, Petru Cercel și-a ales trei concubine musulmane, care să-l însoţească în Ţara Românească.

Forţate să se creştineze, două au fost căsătorite cu pământeni, iar Stanca Köprelli (Sultana) i-a devenit soţie, fiind cel mai probabil mama lui Marcu Cercel.

Referitor la copiii lui Petru Cercel, istoria n-a păstrat referiri clare la numărul sau calitatea acestora.

Într-un act de întarire de la Alexandru Iliaş din 23 martie/2 aprilie 1628 pentru Gorgan mare spătar şi Matei mare agă, apare menţionat „Pătraşco postelnic, feciorul lui Pătru voevod Cercel”, care în 1621 a dobândit de la Radu Mihnea al II-lea satul Odobeşti din Dâmboviţa, invocând faptul că Petru Cercel ar fi cumpărat acest sat de la mama agăi Matei.

Petru Cercel a fost numit de Poartă ca domn al Ţării Româneşti la 14/24 iunie 1583.

La sfârşitul lunii august, Petru Cercel trecea Dunărea, însoţit de un alai de 7 000 de persoane, fiind întâmpinat cu un mare entuziasm, mai ales că, după două secole, un nou domnitor, „îmbrăcat regeşte”, îşi salute poporul pe 29 august/8 septembrie 1583, în apropierea reşedinţei domneşti, după ce, cu o zi înainte, fusese întâmpinat, pe drumul dintre Bucureşti şi Giurgiu, de marele ban al Craiovei, Mihalcea Caragea, în fruntea a 400 călăreţi.

În aceeaşi zi, Schemni Aga citea în Bucureşti firmanul de numire.

În scurta domnie sa domnie, Petru Cercel a avut timp și de aventuri amoroase.

Un fost mare postelnic, Ghiorma din Pogoniani, a organizat o revoltă pentru „necinstirea caselor boiereşti” de către domn, acesta având, cel mai probabil o aventură cu doamna Caplea.

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul istoric