Mai sunt cunoscuți următorii săi frați de tată: Pătraşcu, Radu Florescu şi Mihai Viteazul.

Petru s-a născut în 1545 și a fost trimis zălog la curtea lui Soleiman Magnificul în august 1555.

Rezidentul imperial spaniol la Constantinopol nota la 21 iunie/1 iulie 1583 despre familia lui Petru Cercel că „adevărat se spune că [Petru Cercel] s-a căsătorit cu Sultana, fiica unui argintar şi apropiată a soţiei lui Sigismund Bathory (Sciaús Bassá)”.

La preluarea domniei, Petru Cercel și-a ales trei concubine musulmane, care să-l însoţească în Ţara Românească.

Forţate să se creştineze, două au fost căsătorite cu pământeni, iar Stanca Köprelli (Sultana) i-a devenit soţie, fiind cel mai probabil mama lui Marcu Cercel.

Referitor la copiii lui Petru Cercel, istoria n-a păstrat referiri clare la numărul sau calitatea acestora.

Într-un act de întarire de la Alexandru Iliaş din 23 martie/2 aprilie 1628 pentru Gorgan mare spătar şi Matei mare agă, apare menţionat „Pătraşco postelnic, feciorul lui Pătru voevod Cercel”, care în 1621 a dobândit de la Radu Mihnea al II-lea satul Odobeşti din Dâmboviţa, invocând faptul că Petru Cercel ar fi cumpărat acest sat de la mama agăi Matei.

Petru Cercel a fost numit de Poartă ca domn al Ţării Româneşti la 14/24 iunie 1583.

La sfârşitul lunii august, Petru Cercel trecea Dunărea, însoţit de un alai de 7 000 de persoane, fiind întâmpinat cu un mare entuziasm, mai ales că, după două secole, un nou domnitor, „îmbrăcat regeşte”, îşi salute poporul pe 29 august/8 septembrie 1583, în apropierea reşedinţei domneşti, după ce, cu o zi înainte, fusese întâmpinat, pe drumul dintre Bucureşti şi Giurgiu, de marele ban al Craiovei, Mihalcea Caragea, în fruntea a 400 călăreţi.

În aceeaşi zi, Schemni Aga citea în Bucureşti firmanul de numire.

În scurta domnie sa domnie, Petru Cercel a avut timp și de aventuri amoroase.

Un fost mare postelnic, Ghiorma din Pogoniani, a organizat o revoltă pentru „necinstirea caselor boiereşti” de către domn, acesta având, cel mai probabil o aventură cu doamna Caplea.

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul istoric