Urmărit penal într-un nou dosar de corupție, președintele PSD, Liviu Dragnea, și-a anunțat partidul că se retrage din funcție doar dacă moare sau dacă ajunge în închisoare. EVZ a obținut o listă cu 8 lideri PSD care ar putea să emită pretenții la tronul din Kiseleff. Pe de altă parte, în partid a început să circule informația potrivit căreia 2-3 persoane din conducere, catalogate drept „tentacule ale statului paralel”, se încălzesc să preia șefia formațiunii

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat la începutul săptămânii că nu va pleca din fruntea partidului decât în două situații: dacă moare sau dacă intră la pușcărie. „Mi-ar fi foarte la îndemână, foarte, foarte comod să spun mă retrag”, a adăugat el, după ce DNA i-a deschis un nou dosar penal. „Mă duc până la capăt, om vedea dacă mă bagă în puşcărie”, a zis Dragnea. „La mine trebuie să fie moarte, că cu bătaia nu înţeleg. După atâta bătaie, te înveţi”, a adăugat el.

Tentaculele de la vârf

Secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ștefănescu, a declarat ieri, pentru EVZ, că în partid există un grup ocult care vrea să preia scaunul lui Liviu Dragnea și că există riscul să se ajungă la un nou caz Valeriu Zgonea, fostul număr 2 din PSD, exclus din partid după ce pregătise un puci.

„Statul paralel are tentacule peste tot, inclusiv în PSD. Spre deosebire de alte partide care nu știu cine sunt trimișii, în PSD avem un număr foarte mic, de care știm”, a spus Ștefănescu. El nu a vrut să spună despre cine este vorba, dar a precizat că se referă la 2-3 persoane care participă la ședințele lărgite ale PSD. „Oameni din Sistem, pensionați sau încă în funcție, fac pe poștașii, comunicatorii, negociatorii și fac lobby pentru X sau Y din partid să pună mâna pe PSD”, a mai zis Ștefănescu.

„În PSD am mai avut trimiși ai statului paralel, Valeriu Zgonea. El a fost într-o relație extrem de apropiată cu șefii SRI Maior și Coldea, avea o relație foarte bună și cu ambasadele. Acum, cei rămași în PSD nu se ridică, toți împreună, nici măcar la degetul mic de la piciorul stâng al lui Zgonea”, a spus acesta.

Lista informală din Kiseleff

EVZ a obținut o listă informală cu PSD-iștii care ar putea să candideze la șefia partidului în cazul în care funcția devine vacantă, precum și atu-urile și dezavantajele pentru fiecare în parte, așa cum sunt ele discutate în partid. Primii 5 sunt cotați cu cele mai mari șanse:

MIHAI TUDOSE, PRIM-MINISTRU

Pro: Dacă premierul este și președintele partidului, dispare posibilitatea apariției unei lupte în PSD între doi poli de putere Contra: A intrat în dizgrația gărzii vechi a PSD după ce a forțat demisia din Guvern a miniștrilor acuzați de DNA

NICULAE BĂDĂLĂU, PREȘEDINTE EXECUTIV PSD

Pro: Este urmașul statutar în partid, în cazul vacantării funcției de președinte. Conduce organizația județeană a PSD cu cele mai bune rezultate electorale Contra: A intrat într-un conflict recent cu Liviu Dragnea pentru că nu a primit șefia Curții de Conturi

GABRIELA FIREA, PRIMARUL CAPITALEI

Pro: Stă cel mai bine din PSD în sondajele de opinie. Este cel mai votat PSD-ist. O poate propulsa spre funcția de candidat PSD la prezidențiale. Contra: Există riscul să nu poată să conducă în același timp și Primăria și partidul

ROBERT NEGOIȚĂ, PRIMARUL SECTORULUI 3

Pro: Are putere financiară Contra: A mai încercat, fără succes, să obțină șefia PSD

MARCEL CIOLACU, VICEPREMIER

Pro: A început să capete influență și experiență ca fiind „umbra” care îl însoțește pe Mihai Tudose în majoritatea acțiunilor oficiale Contra: Nu este perceput în partid ca fiind suficient de „copt” pentru șefia PSD

Încă trei „rezerve”

În afara acestora, în partid se mai vehiculează și numele lui Mihai Fifor. Actual ministru al Apărării și președinte al Consiliului Național al PSD, are avantajul unei relații bune cu Dragnea precum și vizibilitatea externă pe care i-o oferă funcția.

Vicepremierul Paul Stănescu este altă variantă, marele avantaj al lui fiind acela că trece drept un membru de încredere în organizațiile județene care asigură majoritatea voturilor partidului.

Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, este un alt nume vehiculat în partid datorită imaginii sale de „eroină” în rândul electoratului PSD.

Cum l-a îngropat Dan Şova pe Dragnea

Pe lângă sesizarea OLAF se pare că la dosarul lui Liviu Dragnea au contribuit şi actuali sau foşti colegi de partid. Dan Şova, fost coleg de guvern cu actualul lider al PSD, a declarat în faţa procurorilor că „noi ştiam că Tel Drum este al domnului Dragnea, iar domnul Dragnea a spus de mai multe ori personal că această companiei este a lui”. Şi Eugen Teodorovici, fost ministru al fondurilor europene, a dat declaraţii susţinând că a avut de mai multe ori discuţii în contradictoriu cu Liviu Dragnea, cel din urmă având impresia că el sau Tel Drum este raportat la OLAF de către colegul de partid. Victor Ponta a confirmat în faţa procurorilor discuţiile în contradictoriu dintre cei doi.

Oamenii lui Kovesi conduc instituţia care a declanşat dosarul Tel Drum

Noul dosar penal în care este anchetat Liviu Dragnea a fost declanşat ca urmare a unei sesizări venită în septembrie 2016 de la Ofi ciul European Antifraudă (OLAF), care a colaborat la realizarea investigaţiilor cu insituţia de legătură din România, Departamentul pentru Luptă Antifraudă (DLAF). Ceea ce atrage atenţia la acest organism românesc este faptul că din 2009 el este condus de oameni care au lucrat în DNA.

OLAF este organismul European care are misiunea de a „detecta, investiga şi a stopa fraudele cu fonduri europene”. Instituţia corespondă în România a OLAF este DLAF, care funcţionează în structura Guvernului, directorul având rang de Secretar de Stat. Corespondentul românesc al OLAF este condus din luna iulie a anului trecut de către Marius Cătălin Vartic. Ceea ce atrage atenţia este faptul că Vartic a ajuns în această funcţie fiind detaşat de către DNA, unde ocupa funcţia de procuror şef birou în cadrul Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie. Procurorul lucra în cadrul DNA încă din toamna anului 2003, iar în 2013 a fost unul dintre cei care s-a opus numirii Laurei Codruţa Kovesi la conducerea instituţiei. Se pare că s-a repliat repede, pentru că în 2014 Kovesi l-a propus pentru promovare. Vartic este cel care a instrumentat dosarul fostului judecător CCR, Toni Greblă, anchetat pentru o rochie şi câteva capre. Tot el a instrumentat şi primul dosar Microsoft. Soția sa, Loredana Vartic, a fost cercetată în 2005, de polițiștii din Mureș, pentru deținere ilegală de substanțe interzise. Dosarul s-a finalizat cu neînceperea urmăririi penale. În 2015, Novartis Pharma, firma la care Loredana Vartic lucrează ca manager în asigurarea calității, era anchetată într-un dosar de corupție care viza producătorii de medicamente.

FOTO: Marius Cătălin Vartic

​

FOTO: Claudiu Dumitrescu

Procurorii DNA care au condus lupta antifraudă

De altfel DLAF pare a fi o structură controlată de DNA, începând din 2009 conducerea fiind asigurată de foşti procurori DNA. Astfel în martie 2009 şi august 2010, DLAF a fost condusă Adina Petrescu, care a fost detaşată de la DNA, unde lucra încă din 2002. I-a urmat la conducerea DLAF un alt procuror DNA. Claudiu Dumitrescu a fost procuror anticorupţie între 2003 şi 2010. Între 2010 şi 2013 el a fost dataşat la DLAF, după care s-a întors să lucreze în DNA. Din funcţia de director DLAF este cel care făcut sesizarea de la care s-a declaşat celebrul dosar „Gala Bute”, în care este judecată şi Elena Udrea. Tot el a instrumentat dosarul „Valiza”, în care Gigi Becali a fost condamnat la închisoare. A părăsit în vara acestui an parchetul condus de Kovesi, fiind detaşat la expert naţional la OLAF. Perioada 2013-2016 este singura în care lupta antifraudă nu a fost condusă de un procuror DNA. Andrei Chendi a fost numit la conducerea DLAF de către fostul premier Victor Ponta, fiind promovat din interiorul instituţiei. Cei doi au fost colegi în perioada în care la Palatul Victoria era Adrian Năstase în cadrul Corpului de Control al Guvernului.