Republica Moldova. Tendința îngrijorătoare printre candidații la prezidențiale de a veni în fața cetățenilor cu obiective populiste și nerealiste este constatată de experți juridici, autori ai unei cercetări, lansate, la Chișinău. În pragul scrutinului, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a analizat în ce măsură programele electorale ale candidaților la funcția de Președinte al Republicii Moldova susțin respectarea drepturilor omului și consolidarea statului de drept.

Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova a înregistrat 11 candidați și candidate la  alegerile  prezidențiale  din  20  octombrie  2024.  Fiecare  participant  și-a  prezentat propriul  program  sau  platformă  electorală.  Unele  sunt  detaliate  și  bine  structurate,  iar altele mai sumare, ce reprezintă simple declarații politice sau liste de intenții, spun autorii studiului.

Programul electoral al Maiei Sandu, o  abordare  compatibilă  cu  standardele  internaționale

Conform cercetării CRJM, dintre  cele  11  programe  electorale,  doar  șapte  sunt  relevante  pentru a fi analizate.

Cu referire la Maia Sandu, candidata la alegerile prezidențiale din partea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), juriștii CRJM arată că programul  ei prezintă  angajament  față  de  promovarea  democrației,  statului  de  drept și  drepturilor  omului,  având  o  abordare  compatibilă  cu  standardele  internaționale.

„Implementarea unor acțiuni din program necesită o colaborare extinsă cu parlamentul și alte instituții, ceea ce poate face problematică realizarea promisiunilor, în lipsa unui sprijin politic larg. Unele acțiuni depășesc clar limitele legale ale funcției prezidențiale, necesitând intervenții majore în procesul legislativ, realizarea cărora este condiționată de sprijinul Parlamentului și Guvernului Republicii Moldova”, consideră experții.

Alexandr Stoianoglo: confuzia din program ridică întrebări cu privire la fezabilitatea soluțiilor propuse

Alexandr Stoianoglo, candidatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, în ansamblu, nu oferă o platformă electorală structurată pe acțiuni și măsuri concrete, susțin autorii cercetării. „Programul său include afirmații politice generale privind situația actuală din Republica Moldova, iar abordările privind drepturile omului și statul de drept fie lipsesc, fie  sunt  insuficient  dezvoltate.  Este  dificil  să  evaluăm  asemenea  măsuri  prin  prisma compatibilității  cu  standardele  internaționale  și  documentele  de  politici  existente. Această lipsă de claritate ridică întrebări cu privire la fezabilitatea soluțiilor propuse”, conform CRJM.

Renato Usatîi: angajamentele anunțate depășesc  limitele  legale  ale  funcției  prezidențiale

Experții atrag atenția asupra unor aspecte problematice ale platformei electorale ale candidatului Renato Usatîi, președintele Partidului Nostru. „Lichidarea  Serviciului de Informații și Securitate  și  Centrului Național Anticorupție  reprezintă  un  angajament  extrem  de  riscant al candidatului respectiv,  cu  consecințe potențiale grave asupra securității naționale, a stabilității instituționale și a parcursului de integrare europeană a Republicii Moldova.

Această măsură ar obstrucționa reformele în  curs  de  realizare,  subminând  eforturile  deja  întreprinse  în  combaterea  corupției. De  asemenea,  lichidarea  acestor  instituții,  în  lipsa  preluării  atribuțiilor  de  către  o  altă sructură guvernamentală sau agenție existentă, ori nou creată, ar putea crea un vid de securitate și de măsuri anticorupție”, relevă experții.

Suspiciuni privind credibilitatea programului electoral al lui Vasile Tarlev

Programul  electoral  al  lui Vasile Tarlev, candidatul Partidului pentru Viitorul Moldovei, evidențiază  că  prioritățile  setate de el sunt  în  mare parte  declarative  și  lipsite  de  specificitate  în  modalitatea  de  implementare,  ceea  ce limitează  viabilitatea  lor  practică, observă juriștii CRJM.

„Deși  se  încearcă  integrarea  drepturilor  omului  și  a principiilor statului de drept, realizarea eficientă a acestor măsuri depinde semnificativ de  colaborarea  interinstituțională  și  este  constrânsă  de  atribuțiile  constituționale  ale funcției  de  președinte.  Mai  mult,  utilizarea  unor  termeni  neclari  ridică  probleme  de interpretare care ar putea afecta credibilitatea acestui program în ochii publicului”.

Irina Vlah, o  încercare  de a  limita  libertățile  democratice în Republica Moldova

Candidata independentă Irina  Vlah  are  un  program  electoral  prin  care  anunță zece priorități detaliate, prin care își asumă să garanteze securitatea și pacea în Republica Moldova. „Instituirea  unei  instanțe  specializate  pentru  crime  împotriva  democrației, propusă de Irina Vlah,  ridică  mai multe  semne  de  întrebare.  În  primul  rând,  această  propunere  este  vagă  și  lipsită  de claritate. Măsura nu oferă detalii concrete despre ce ar însemna „crimele împotriva democrației”.

Respoectivul obiectiv  poate  crea  confuzie  și  poate  fi  interpretată  ca  o  încercare  de a  limita  libertățile  democratice.  În  al  doilea  rând,  măsura  poate  fi  catalogată  ca  pericol  la  independența  justiției  și  ar  putea  crea  riscuri  de  abuz  și  o  modalitate de  amenințare  a  adversarilor  politici.  Un  alt  aspect  problematic  ține  de  propunerea  de  a  introduce  un  sistem  de  alegere directă  a  judecătorilor  de  către  cetățeni. Chiar  dacă  această măsură ar putea  părea  atractivă pentru  cetățeni,  implică  multiple  riscuri  și  provocări  legate  de  independența  justiției, calitatea actului  de  justiție și  principiile statului de  drept.  Atunci  când  judecătorii  sunt aleși pe criterii de popularitate și nu de competență, calitatea actului de justiție poate fi compromisă”, semnalează juriștii.

Ion Chicu aduce mai multe critici la  adresa  guvernării  actuale,  decât  soluții  concrete 

O bună  parte  dintre  măsurile  propuse  de Ion Chicu, candidatul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, în ceea ce privește drepturile omului și statul de drept, potrivit concluziilor CRJM,  sunt declarative, incluzând adesea mai multe critici la  adresa  guvernării  actuale,  decât  soluții  concrete  pentru  realizarea propriilor obiective și implementarea lor.

„În plus, majoritatea acestor acțiuni se bazează pe  o  cooperare  interinstituțională  și  nu  țin  de  competențele  directe  și  unilaterale  ale Președintelui Republicii Moldova. Au  fost  identificate  și  măsuri  problematice ale candidatului,  care  vizează  activitatea societății civile, a mass-media și procesele de reformare a justiției”.

Tudor Ulianovschi nu prezintă un plan clar de acțiuni

Obiectivul esential al lui Tudor Ulianovschi, candidat independent, este de  a  lupta  pentru  o  „Moldovă  normală”,  bazată  pe echilibrul între Vest și Est, valorile familiale  tradiționale,  prosperitatea  și  demnitatea  națională.  „Majoritatea măsurilor propuse de  candidat au un caracter declarativ, fără detalii referitoare la un plan clar de acțiuni, argumente, analiză financiară, modalități și termene de implementare.

Multe dintre acestea nu pot fi realizate direct sau unilateral de către președintele țării, având în vedere atribuțiile stipulate de Constituție. Realizarea lor  depinde  de  sprijinul  Parlamentului,  Guvernului  Republicii Moldova și  altor  instituții  relevante.  În  plus, există  acțiuni  care  par  să  reflecte  mai  degrabă  preocupări  personale  decât  interese publice”, se mai arată în cercetarea experților CRJM.

CRJM este organizație neguvernamentală, nonprofit, independentă și neafiliată politic, care contribuie la consolidarea democrației și a statului de drept în Republica Moldova prin activități de cercetare, monitorizare și advocacy.