Este testată de câțiva ani și se așteaptă să dea naștere la o adevărată revoluție în telecomunicații. Utilizatorii obișnuiți nu vor mai naviga, ci vor zbura, la propriu, pe Internet. Ca în cazul oricărei schimbări majore, trebuie luate în calcul nu numai beneficiile, ci și efectele negative. Astfel, sunt multe voci care atrag atenția asupra pericolului tehnologiei 5G, atât de importantă, încât a dat naștere și la complicații geopolitice și amenințări de spionaj. Iar România nu este deloc ferită de tot acest scandal.
Planurile de implementare a unui proiect-pilot de furnizare a internetului fără fir (WI-FI) la viteză 5G în Bruxelles au fost oprite din cauza temerilor legate de sănătatea cetățenilor. Anul trecut, guvernul belgian încheiase un acord cu trei operatori de telecomunicații prin care se angaja să reducă standardele stricte privitoare la radiații în Bruxelles. Dar, conform autorităților regionale, este imposibil de estimat cantitatea de radiații produse de antenele care ar asigura acest serviciu. „Nu pot încuraja o asemenea tehnologie, dacă standardele de radiații, care trebuie să protejeze cetățeanul, nu sunt respectate, cu sau fără 5G”, susținea ministrul Mediului. „Locuitorii din Bruxelles nu sunt niște cobai, să le pot vinde sănătatea pentru profit. Nu putem lăsa loc nici unei îndoieli”, a adăugat aceasta.
De asemenea, recent, peste 200 de cercetători din peste 35 de ţări au semnat o petiţie cerând un moratoriu pentru lansarea tehnologiei, până când se va dovedi că nivelul de radiaţii la care vom fi expuși cu toţii este sigur.
În 2011, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a clasificat radiaţiile telefoniei mobile drept un posibil cancerigen, pe baza legăturilor sociate între telefonia mobilă și un risc sporit de gliom, o formă de cancer cerebral. Astfel, telefonia mobilă intră în aceeași categorie cu DDT-ul și cu vaporii de benzină. Cu toate acestea, conform Institutului Naţional de Cancer, doar „un număr limitat de studii au evidenţiat o asociere statistică între folosirea telefoniei mobile și riscul de cancer cerebral… dar cele mai multe studii nu au găsit nicio legătură.”
Poziţia oficială a Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) este că „nu există dovezi știinţifice care să dea un răspuns concret la această întrebare. Nu știm sigur dacă radiaţiile de la telefoanele mobile pot cauza probleme de sănătate mai târziu în viaţă.”
Sateliții meteo, grav perturbați
Introducerea rețelelor de telefonie mobilă 5G ar putea afecta serios posibilitatea meteorologilor de a anticipa furtunile majore, se arată într-un articol publicat de revista Nature. Astronomi, meteorologi și alți oameni de știință consideră că tehnologia 5G este o amenințare reală pentru observațiile științifice pe care le efectuează.
Numai că unele dintre frecvențele utilizate de staţiile 5G (23,8 GHz) pot transmite semnale identice cu cele ale vaporilor de apă, determinând astfel sateliţii să furnizeze informaţii eronate. „Nu am fi știut că semnalul nu este complet natural”, spune Jordan Gerth, meteorolog la Universitatea din Wisconsin-Madison. În consecinţă prognozele ar deveni mai puțin corecte dacă meteorologii încorporează aceste date rele în modelele lor, constată cei de la revista Nature.
Studii ținute la secret
NOAA și NASA au realizat un studiu privind efectele diferitelor niveluri de interferență a zgomotului, dar acestea nu au fost făcute publice, în ciuda cel puțin a unei cereri oficiale din partea Congresului. Un raport din 2010 al Academiilor Naționale de Științe, Inginerie și Medicină a concluzionat că pierderea accesului științific la semnalul de 23,8 gigahertzi ar elimina 30% din toate datele utile în frecvențele cu microunde, care contribuie semnificativ la previziunile meteorologice globale.
Și dacă nu avem date atmosferice din Statele Unite, putem afecta dramatic previziunile pentru Europa, ale căror modele meteorologice sunt adesea conduse de condiții peste Statele Unite cu 3-4 zile mai devreme, spun experţii britanici.
Departamentul de Comerț, care supraveghează NOAA, a declarat că sprijină cu fermitate politică administrației SUA în privinţa rețelele securizate de 5G, susținând în același timp și îmbunătățind misiunile guvernamentale și științifice critice.
FCC intenționează să înceapă următoarea licitație de 5G, care va fi cea mai mare din istoria țării, în decembrie. Aceasta va implica trei benzi de frecvență - unele dintre acestea fiind utilizate pentru observarea prin satelit a precipitațiilor, a gheții de mare și a noriilor.
Negocieri intense
Autoritățile de reglementare din întreaga lume se vor reuni abia pe 28 octombrie la Sharm el-Sheikh, Egipt, pentru a încheia acorduri internaționale pentru care companiile vor putea utiliza frecvențele pentru transmisiile de 5G și ce nivel de interferență cu frecvențele de observare a Pământului este acceptabil.
Primele abonamente 5G din Europa ar urma să apară în 2019, arată Ericsson în Mobility Report. Industria de echipamente de telecomunicaţii va traversa o perioadă dificilă, pe măsură ce cererea de echipamente 2G, 3G şi 4G va scădea, iar solicitările pentru următoarea generaţie vor spori abia peste doi ani.
Administrația Națiunilor Unite pentru Oceane și Atmosferă (NOAA) și NASA sunt blocate într-o negociere cu Comisia Federală de Comunicații (FCC), care supraveghează rețelele wireless din SUA. NOAA și NASA au cerut FCC să colaboreze cu aceștia pentru a proteja frecvențele utilizate pentru observarea Pământului de la interferențe 5G.
FCC a scos la licitație prima bucată din spectrul 5G cu o protecție minimă. Vânzarea s-a încheiat la 17 aprilie și a atras aproape 2 miliarde de dolari.
SUA sunt o piață de comunicații atât de mare, încât deciziile pe care guvernul le ia cu privire la modul de implementare a 5G pot influența discuțiile globale privind modul de reglementare a tehnologiei.
Promisiunile noilor tehnologii
În 2016, șeful Comisiei Federale de Comunicaţii, o agenţie guvernamentală din SUA, estima că 5G va genera zeci de miliarde de dolari în activitatea economică pentru companiile americane, cerând o lansare cât mai grabnică a tehnologiei.
Tehnologia 5G asigură transfer de date mobile în cantități și la viteze superioare. Aplicația imediată va fi accesul la internet wifi de mare viteză, însă scopul real al implementării acestei tehnologii ține de interconectarea roboților autonomi, a dronelor, a mașinilor fără șofer și a altor dispozitive „inteligente” care formează IoT (Internet of Things - Rețeaua obiectelor interconectate),
Faptul că internetul va fi mult mai rapid cu 5G și că se vor consuma mai puține resurse trece în plan secund. Schimbările majore vor avea loc în domenii vitale pentru oameni.
Medicii vor opera pacienţi care se află la sute sau chiar mii de kilometri distanţă. Aceștia vor folosi căşti de realitate virtuală şi mănuşi speciale, care le vor da senzaţia că pun mâna pe pacient. Iar fără o conexiune în timp real, toate acestea nu ar fi posibile. Noua tehnologie va fi folosită şi în cazul maşinilor, care vor deveni 100% autonome.
Utilitatea noii tehnologii se va putea vedea cel mai bine în industrie, având în vedere fiabilitatea şi rapiditatea conexiunii 5G.
Ce spun autoritățile de la București
Tehnologia 5G este prezentată ca un salt uriaş, de la gadgeturile din buzunarul nostru, precum telefonul mobil, la coordonarea şi conexarea unor întregi industrii. Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii a lansat „Strategia Naţională pentru implementarea 5G în România”.
Dacă e vorba despre comunicaţii şi Internet, se poate spune că istoria a curs cu mult mai repede etapele dezvoltării, faţă de alte domenii. De pildă, 1G a însemnat că puteam să vorbim la telefonul mobil, 2G a adus în viaţa noastră mesajele prin sms, 3G a deschis uşa către Internet, 4G înseamnă imagini video. Iar 5G le uneşte pe toate, conferindu-le o viteză de zece ori mai mare. Asta ar putea fi o definiţie cât se poate de simplă a evoluţiei.
Cât priveşte Strategia românească în priviţa 5G, în acest document se arată atât viziunea strategică pe care ţara noastră o are în legătură cu dezvoltarea infrastructurii, prin utilizarea noii tehnologii, la care se adaugă aportul la bugetul de stat, cât şi beneficiile în plan social, prin crearea de noi locuri de muncă.
„5G va însemna o adevărată revoluție industrială și o șansă de a reduce decalajele de dezvoltare din România. Studiile arată că efectele implementării 5G se vor vedea în economia românească prin generarea de venituri de peste 4,7 miliarde de euro, crearea a peste 250.000 de locuri de muncă și creșterea cifrei de afaceri din industrii inteligente de la 3,7 miliarde de dolari în 2020, la 9 miliarde de dolari în 2026. Ne propunem ca, până în anul 2025, toate centrele urbane, autostrăzile și căile ferate modernizate, porturile și aeroporturile internaționale să fie acoperite cu noua tehnologie. De asemenea, pentru maximizarea beneficiilor socio-economice, dorim să avem şapte proiecte pilot, distribuite pe întreg teritoriul țării”, se arăta extrem de optimist Sorin Grindeanu, preşedintele ANCOM, cu ocazia lansării acestei strategii naţionale.
SUA avertizează România: Fără 5G de la chinezi!
Între 2016 şi 2019, 5G s-a transformat dintr-un serviciu tehnic într-o problemă de securitate naţională, după ce SUA au acuzat compania Huawei că spionează prin intermediul echipamentelor furnizate şi a recomandat aliaţilor să renunţe la utilizarea acestora.
Precizăm că mai mulți aliați din cadrul NATO, printre care se numără SUA, Polonia și Canada, au acuzat amenințări de securitate cibernetică provenite din folosirea unor echipamente electronice, inclusiv terminale mobile, fabricate de producătorul chinez Huawei. De asemenea, Vodafone, unul dintre cei mai mari operatori de telefonie mobilă, a anunțat recent că renunţă la echipamentele telecom de la Huawei, măsură aplicabilă inclusiv în România.
Având în vedere interesul public crescut legat de acuzațiile de spionaj și afectarea securității în ceea ce privește echipamentele electronice de comunicații Huawei 5G, EVZ a luat legătura cu MapN, SRI și MAI.
Extrem de laconici, reprezentanții Apărării ne-au declarat: „La nivelul structurilor din cadrul Ministerului Apărării Naţionale nu există echipamente Huawei active de reţea la care să fie conectate sisteme de calcul”. Întrebările adresate vizau existența echipamentelor Huawei la nivelul MApN (inclusiv structuri subordonate) și contramăsurile existente, inclusiv la nivelul Comandamentului Apărării Cibernetice.
SRI se bucură că ne interesează subiectul, dar invocă secretele de stat
„Vă mulțumim pentru interesul pe care îl acordați activității Serviciului Român de Informații”, se specifică în răspunsul trimis redacției EVZ.
„Activitatea de informaţii pentru realizarea securităţii naţionale executată de Serviciul Român de Informaţii intră în sfera secretului de stat şi, ca atare, prin efectul legii, informaţiile din acest domeniu sunt exceptate de la liberul acces al persoanelor acordat în temeiul art. 31 din Constituţie (dreptul la informaţie), ale cărui limite sunt stabilite la alin. (3) – „dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze securitatea naţională”, precum şi în temeiul art. 51 (dreptul de petiţionare) ale cărui limite sunt stabilite la alin. (4) – „autorităţile publice au obligaţia să răspundă la petiţii în termenele şi condiţiile stabilite potrivit legii”. Potrivit art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor, prevăzut la art. 1 şi, respectiv, la art. 11.1, informaţiile din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informaţiilor clasificate, potrivit legii. Informaţii din domeniul siguranţei naţionale pot fi comunicate în condiţiile art. 11 din Legea nr. 51/1991, cu respectarea principiilor prevăzute în Legea nr. 182/2002”, se precizează în răspunsul SRI.
MAI nu are echipamente
Huawei Urmare a solicitării dumneavoastră înregistrată la Direcția Informare și Relații Publice cu numărul de mai sus , vă comunicăm următoarele:
În urma consultării structurilor competente, vă facem cunoscut faptul că la nivelul Ministerului Afacerilor Interne nu se folosesc echipamente electronice de comunicații fabricate de producătorul Huawei.
Comuna Floreşti, incubatorul 5G
În comuna Floreşti din judeţul Cluj a început testarea, în vara anului trecut, noul sistem 5G, proiect în care a fost implicat un mare operator de comunicaţii din ţara noastră. De reţinut că a fost primul test de acest fel din Europa. În test au fost conectate atât familii, cât şi agenţi economici din această localitate, cât şi autorităţile locale. Aceştia au fost încurajaţi să utilizeze la maximum diverse aplicaţii, în paralel, având un consum mare de resurse. Rezultatele indică o creştere semnificativă a vitezei reţelei de Internet. Comuna Floreşti a fost aleasă din mai multe considerente. Unul e legat de populaţia numeroasă, fiind comuna cu cea mai mare creştere demografică din România ultimilor zece ani. Apoi aici există şi case la curte, dar şi blocuri, deci diverse forme de construcţie. Pe de altă parte, operatorul de telecomunicaţii arată că România a fost ea însăşi aleasă, pe plan european, pentru acest prim test, având în vedere că ţara noastră se află în topul continental, în privinţa amplitudinii şi vitezei Internetului.