Calitatea lucrărilor executate de chinezi este pusă la îndoială mai ales în Europa de Est. Firmele asiatice sunt acuzate că practică preţuri de dumping.
Pe şantierele deschise de companiile chineze în întreaga lume, roiesc, alături de localnici, mii de chinezi, de la muncitori la ingineri şi manageri. Şi unele materiale tot din "Ţara Dragonului" sunt aduse. La ei acasă, chinezii au construit, în 22 de ani, circa 76.000 de kilometri de autostradă şi plănuiesc extinderea reţelei cu încă 79.000 de kilometri în următorii zece ani. În Europa de Est, chinezii s-au împotmolit încă de la primul proiect. Trebuiau să construiască 50 de kilometri de autostradă între Varşovia şi Lodz pentru 300 de milioane de euro. Compania polonă de Autostrăzi estimase că execuţia acestui tronson de autostradă va costa aproape dublu faţă de oferta asiaticilor. Compania chineză COVEC a renunţat la contract la mai puţin de un an de la demararea lucrărilor. Încă de la atribuire, au existat suspiciuni că lucrările vor fi de o calitate slabă, din cauza preţurilor de dumping practicate de chinezi, după cum reiese şi dintr-un raport al Comitetului German pentru Europa de Est. În Polonia, chinezii au încercat să lucreze cu furnizori locali, însă preţurile cerute de aceştia li s-au părut prea mari. Probleme în Europa de Est Potrivit lui Gabriel Ghelmegeanu, preşedintele Camerei de Comerţ româno-chineze, companiei COVEC i s-au cerut prețuri de până la trei ori mai mari față de cele existente pe piață, așa că asiaticii au decis să renunțe la proiect. Potrivit lui Ghelmegeanu, asta explică de ce autoritățile de la Beijing i-au cerut premierului Emil Boc ca firmele chineze să nu fie discriminate dacă participă la licitațiile publice organizate de statul român. În luna decembrie a anului trecut, chinezii ratau obţinerea altor două contracte de construcţie de autostrăzi în Cehia şi Slovacia. Ministrul slovac al transporturilor, Jan Fidel, declara atunci că, cel mai probabil, în această regiune, companiile chinezeşti vor da greş. Pe noi ne-au ocolit investițiile chineze România nu a ştiut până acum să creeze şi să menţină un parteneriat cu dragonul chinezesc. Anul trecut, investiţiile directe realizate de asiatici în ţara noastră au depăşit cu puţin 4,3 milioane de dolari şi au fost realizate de 307 firme. În 21 de ani, noi am reuşit să atragem doar 388 de milioane de dolari de la cele 10.011 firme cu capital chinez prezente în România. Guvernul speră că investiţiile vor creşte în anii următori ca urmare a cooptării companiilor asiatice în mai multe proiecte de investiţii, precum construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, realizarea canalului Dunăre- Bucureşti, a autostrăzii Sibiu- Piteşti, continuarea Autostrăzii Transilvania şi modernizarea sistemului extractiv al cărbunelui din Valea Jiului. Boc a obţinut promisiuni Alte proiecte pentru care chinezii şi-au manifestat interesul sunt hidrocentrala de la Tarniţa- Lăpuşteşti, construirea unei termocentrale la Doiceşti, tronsonul de metrou Bragadiru-Voluntari, centura de nord a Capitalei, canalul Siret-Bărăgan şi un nou pod peste Dunăre. În timp ce vizitele altor oficiali europeni în China se concretizează în acorduri în valoare de câteva miliarde de euro, delegaţia României formată din premier, trei miniştri şi o suită de oficiali, nu a obţinut decât "manifestarea interesului". "Noi de zece ani asta facem, dăm semnale politice", afirmă decepţionat Gabriel Ghelmegeanu, preşedintele Camerei de Comerţ româno-chineze. "Dacă vom avea sau nu o relaţie comercială profitabilă cu China depinde 100% de noi, însă înainte trebuie să le demonstrăm că suntem parteneri de încredere. Chinezii nu sunt un partener uşor", a adăugat acesta. Potrivit Băncii Centrale a Chinei, rezervele valutare ale țării au trecut încă din martie de 3.000 de miliarde de dolari, marele satt asiatic fiind țara cu cei Rezervele valutare ale Chinei au depăşit, la sfârşitul lunii martie, pentru prima oară 3.000 de miliarde de dolari, fiind în continuare cele mai mari din lume, dai mulți bani de investit. PRINCIPIU CHINEZESC Construieşte cuibul propriilor mărfuri şi ele vor veni în Europa La ajutorul Beijingului au apelat multe state europene îngenuncheate de criză, iar altele tânjesc după spijinul marelui dragon asiatic. Ungurii, grecii şi portughezii au cerut finanţare de la China, iar Belgia a sperat că Beijingul va achiziţiona fabrica Opel din Anvers. Chinezii s-au angajat să cumpere obligaţiuni spaniole de 6 miliarde euro. Analiştii avertizează, însă, că ajutorul oferit de chinezi nu este dezinteresat. Marile proiecte pe care le au în Europa vizează tocmai lărgirea pieţei pentru mărfurile chinezeşti. Poarta de acces Conform Washington Post, asiaticii vor să transforme portul Pireu într-un fel de Rotterdam al sudului care să creeze o poartă de acces pentru fabricile chineze către consumatorii europeni şi cei din Africa de Nord. Wei Jiafu, şeful gigantului chinez de transport maritim Cosco, afirma că, "în China, avem o zicală: construieşte cuibul vulturului şi vulturul va veni". Exact asta face China în Europa: construieşte cuibul pentru ca mărfurile sale să-şi extindă prezenţa puternică în lume. Şi la maghiari China investeşte într-o amplă reţea de distribuţie pentru Huawei, creând cel de-al doilea centru din lume după mărime. Chinezii s-au arătat interesaţi să cumpere acţiuni şi la compania aeriană naţională maghiară, Malev, şi să modernizeze calea ferată împreună cu MAV. Europenii primesc investiţiile chineze cu braţele deschise Bătrânul continent s-a dovedit a fi un teren mai propice pentru investitorii chinezi decât Statele Unite. Loviţi de criză şi datori vânduţi, europenii nu mai sunt atât de preocupaţi de cine investeşte atâta timp cât se pompează bani, potrivit lui Bruce McKern, profesor de afaceri internaţionale la Şcoala de Business Europa-China din Shanghai. "Europa a primit cu braţele deschise investiţiile chineze, în contrast cu Statele Unite", a declarat acesta, citat de China Daily. MINERIT Stăpâni peste resursele Africii China nu este implicată în proiecte de minerit din Europa, în schimb extrage resurse naturale în Africa. Fundaţia Heritage estimează că circa 14% din investiţiile chineze în afara graniţelor au mers, în 2005-2010, în Africa. Unii sunt de părere că africanii ar trebui să le fie recunoscători chinezilor pentru creşterea economică. Însă, alţii consideră că asiaticii cumpără la preţ de nimic resursele naturale aducând doar corupţie şi sufocând afacerile locale. Conform The Economist, asiaticii fac afaceri în Africa fără să respecte regulile elementare privind protecţia muncii sau a mediului. Compania petrolieră Sinopec a exploatat un zăcământ chiar în parcul naţional din Gabon, iar în minele operate de chinezi în Zambia muncitorii au lucrat doi ani înainte de a primi căşti de protecţie. Aerisirea în subteran este precară şi aproape zilnic au loc accidente soldate cu morţi. Deşi în Africa chinezii lucrează cu forţă de muncă locală, salariile sunt mici. FINANȚARE Investițiile Chinei în Statele Unite, greu de cuantificat Statele Unite au fost mai reticente la dorința chinezilor de a investi peste Ocean, dar nu au protestat atunci când Banca Chineză cumpăra obligațiuni americane și finanța astfel deficitul tot mai mare al statului. Potrivit Fundației Heritage, totalul investițiilor chineze în Statele Unite de-a lungul timpului se ridică la peste 2.000 de miliarde de dolari, cu toate că datele Trezoreriei americane arată că chinezii au investit în economia americană 1.110 miliarde de dolari. Potrivit fundației, diferența reinvestiții chinezești realizate prin Marea Britanie, Hong Kong și off-shoruri din Insulele Cayman.Cât de implicați sunt chinezii în economia americană este greu de spus. Un miliard de euro au investit numai în proiecte imobiliare în New York. Companiile chineze au semnat contracte de închiriere a Empire State Building și 1 World Trade Center.
Recomandările noastre
