EXCLUSIV EVZ. Giganţii din industria on-line vor trece cu bine peste perioada economică grea, arată Jimmy Wales, omul care a pus bazele celei mai mari enciclopedii virtuale.
Ajutoarele guvernamentale pentru marile com panii nu reprezintă uneori decât recompense pentru cei care au creat criza. Jimmy „Jimbo” Wales, fondatorul Wikipedia, pare dur. E însă în obiceiul său să nu accepte decât sprijinul celor care -i „răsfoiesc” imensa enciclopedie, şi atunci doar pentru a acoperi costurile întreţinerii şi dezvoltării bazei de date virtuale, care a ajuns, în opt ani, la peste două milioane de articole, în 262 de limbi.
A observat un lucru interesant: donaţiile mici au crescut în această perioadă. Wales crede, de altfel, că piaţa on-line va supravieţui: a depăşit de curând o recesiune, are o bogată experienţă a crizelor. Prin intermediul Wikipedia, Jimmy Wales a devenit un „mogul” al internetului. Unul atipic, fără bani de câştigat şi fără interese politice de exploatat. Idealiştii, ca specie, supravieţuiesc. Cum vedeţi impactul pe care îl va avea criza economică asupra unora dintre marii jucători de pe internet? Cine credeţi că va cădea şi cine nu? E foarte interesant, pentru că industria internetului abia a trecut, acum câtva timp, printr-o recesiune uimitoare. Şi de asta cred că cei mai mulţi investitori de pe internet au devenit foarte atenţi şi s-au pregătit în avans. Dar, desigur, ca în orice criză, vor fi jucători care vor avea de suferit. Cred că asistăm în acest moment la un nivel de precauţie foarte ridicat din partea investorilor de pe net. Însă mai cred şi că nu vom avea parte de vreo schimbare majoră pe piaţă.
Faptul că giganţi ai industriei, ca Microsoft, încep să anunţe disponibilizări poate fi un semn că marii jucători încep să se prăbuşească? Nu cred că giganţii vor avea de suferit. Şi nu cred că industria web va fi prea afectată, din mai multe motive. În primul rând, aşa cum am menţionat, industria abia a trecut printr-o cădere. Aşa că oamenii ştiu ce au de făcut. Am văzut însă persoane care privesc în perspectivă şi care vorbesc despre reducerea costurilor pentru a supravieţui. Mare parte a banilor din industria web vin din publicitate. Şi există în continuare un trend al trecerii banilor din media tipărită către cea on-line. „Oamenii nu vor să moară de foame” Ce credeţi despre intervenţia guvernamentală în salvarea unor companii aflate în prag de colaps în urma crizei? Unii spun că astfel de măsuri marchează sfârşitul sistemului capitalist. E un lucru pe cât de comun, pe atât de problematic. Deoarece, în unele cazuri, statul îi răsplăteşte chiar pe cei care au creat criza. Am văzut însă mai multe crize şi intervenţii guvernamentale pe parcursul anilor. Aşa că n-aş vedea acest lucru ca „sfârşitul capitalismului” aşa cum îl ştim. Ar duce însă aceste situaţii şi la abordări de stânga în ceea ce priveşte economia? Cred că se vor înregistra şi activităţi de acest gen. Dar mai cred şi că, de fapt, oamenii nu vor să moară de foame, aşa că... Sprijinul principal: donaţiile mici Cum trece un proiect nonprofit mare, ca Wikipedia, prin criză? Mai donează oamenii la fel cum donau acum, să spunem, câteva luni? Înainte să începem strângerea anuală de fonduri, eram îngrijoraţi de starea economiei. Dar s-a dovedit că donaţiile au venit în număr mare, chiar mai mare decât înainte! Unul dintre efectele pe care le-am simţit ar putea fi însă că ceea ce noi numim „donaţiile mari”, de genul zecilor de mii de dolari -, nu „cele mai mari”, pentru că dacă un miliardar donează un milion de dolari, el încă mai are bani - sunt făcute cu mai multă precauţie acum. Însă aceste donaţii mari nu au fost niciodată pentru noi cea mai mare sursă de bani. Sprijinul principal a venit dintotdeauna prin su me mici, în medie de 35 de dolari. Şi donaţiile acestea continuă să sosească în număr mare.
„Mă aştept ca accesarea internetului să crească” Există însă şi un aspect social care poate influenţa modul în care criza afectează un site de comunitate, ca Wikipedia, făcut de voluntari. Există semnale de la voluntarii din ţări mai sărace că ar fi afectaţi de criză şi asta ar putea influenţa contribuţia lor la enciclopedia on-line? Deocamdată, nu am văzut asta. Iar dacă vom avea o perioadă de şomaj prelungită în SUA sau în altă parte mă aştept mai degrabă ca accesarea internetului să creas că. În primul rând - aşa cum se întâmplă şi în industria jocurilor pe computer – internetul este o formă ieftină de distracţie. Poate că oamenii nu-şi mai permit să iasă la un restaurant decent, dar pot rămâne acasă şi pot lucra pe internet. Apoi, cei aflaţi în astfel de situaţii sunt interesaţi să-şi îm bunătăţească cunoştinţele şi ap titudinile, şi internetul le poate oferi asta. În contextul economic actual, mai pot fi lansate proiecte nonprofit de genul Wikipedia? Asta ar fi interesant de văzut. Unul dintre punctele care mă fac să fiu optimist este că Wikipedia însăşi a fost lansată chiar în „negurile” crizei „dot-com”, din 2001. În perioada aceea am fost forţaţi să inovăm, nu aveam bani să facem ceva cât de cât altfel, aşa că a trebuit să adoptăm un model al comunităţii web destul de puternic.
Nu cred că oamenii ar trebui să mai aştepte cu proiecte de genul acesta, mai ales dacă au idei bune. Ce e interesant acum la in ternet este că încă ne mai aflăm într-o eră în care unul, doi sau trei oameni pot lansa ceva împreună, dacă sunt dispuşi. Spre deosebire de alte domenii, cum ar fi, de exemplu, cel auto. Să lansezi acum o fabrică auto ar fi un risc imens. SFAT DE CRIZĂ
„Faceţi totul cât se poate de ieftin!” Ce sfat i-aţi da unui dezvoltator român care intenţionează acum să pornească un pro iect nonprofit bazat pe comunităţile sociale? Stăruinţa este cheia. Şi să nu uite că ideile sunt doar o mică parte a unui proiect şi că execuţia este mult mai importantă. Să depăşească momentele grele şi să fie pregătit să-şi schimbe ideile pe parcurs. Şi pe partea financiară? Reduceţi cheltuielile. Faceţi totul cât se poate de ieftin. Şi reţineţi că inovaţia aduce cu sine nenumărate posibilităţi.
CENZURA DIN CHINA „Sunt deschis la discuţii” S-a vorbit despre presiuni ale guvernului chinez la adresa voluntarilor Wikipedia, despre încercări ale autorităţilor de a interzice articole critice la adresa conducerii. În ce stadiu este problema în acest moment? Suntem complet accesibili în China, excepţiile fiind câteva pagini care sunt supuse unor filtre instalate pe baza unor cuvintecheie. Am avut nişte discuţii cu oficialităţile din China, nimic formal, fără înţelegeri, suntem în punctul în care încercăm să-i facem să înţeleagă scopul Wikipedia şi ei pe noi care este al lor. Cel puţin pentru moment, lucrurile sunt în regulă. Sunt voluntarii Wikipedia din acea zonă în siguranţă, pot ei să se exprime ca „indivizi creativi”? După cum s-a demonstrat, voluntarii din China sunt în siguranţă. Legislaţia de acolo e deja cu totul altă discuţie. Cenzura este o reglementare asupra furnizorilor de servicii de internet. Nu există nicio lege care să-l oblige pe utilizator să accepte cenzura. Deci, suntem puşi în faţa unei situaţii complicate în acest caz. Desigur, există zone în lume unde persoane care vor să lucreze şi să contribuie pe zona de on-line se expun unor riscuri. Îi consider curajoşi, este un act de eroism. Puteţi da un exemplu de o pagină supusă filtrelor despre care spuneaţi? Una dintre aceste pagini se referă la Falun Gong, un cult religios care există în China. Sunt astfel de „excepţii” din China un semn că Wikipedia încearcă să ajungă la o cale de compromis cu cenzura? Noi nu am schimbat nimic, deci nu poate fi vorba despre un compromis legat de problema cenzurii. Însă mie îmi place să glumesc că aduc mai mult cu Obama decât cu Bush. Sunt deschis la discuţii.
SOARTA PRESEI
„Nu văd înlocuitor pentru jurnalistul profesionist” Aţi povestit că, înainte de inaugurarea Wikipedia, la momentul la care aţi fondat Nupedia, organizaţia era gândită în sistem piramidal, modelul tradiţional din industria presei tipărite, cu o serie de editori pentru subiecte şi domenii diferite. Nu a funcţionat. Pentru Wikipedia aţi ales un proces deschis, unde deciziile esenţiale erau plasate în zona comunităţii. Credeţi că o astfel de diferenţă poate fi aplicată şi în domeniul presei tipărite? La acest moment există discuţii despre descentralizarea modului în care informaţia este obţinută (citizen media), dar şi referitoare la modul în care un text este împărţit în bucăţi mai mici pentru a deveni mai uşor de citit. Cred că trecem printr-o perioadă marcată de schimbări fundamentale în modul în care este privită presa scrisă şi, mai ales, modul în care aceasta funcţionează. Cred că o să apară o serie de modele hibrid, în care cititorii vor regăsi şi munca unui jurnalist profesionist, extrem de importantă, dar şi felul în care diverse comunităţi pot contribui la modul în care este obţinută o informaţie. Este însă prea devreme pentru a trage concluzii asupra a ceea ce se va întâmpla în acest domeniu. Deocamdată, mă mulţumesc, ca toată lumea, să fiu un observator atent al pieţei. Dar ce părere aveţi despre ideea potrivit căreia jurnalismul tradiţional va dispărea, fiind înlocuit de jurnalismul cetăţenesc? Nu, nu cred că aşa ceva se va întâmpla. Îmi place să spun uneori următoarea glumă: toată lumea spune bancuri, dar tot avem nevoie de comici profesionişti. Şi, deşi cred că toată lumea are azi acces la un suport tehnic pe care l-ar putea utiliza pentru publicare, încă mă raportez la rolul jurnalistului profesionist, pentru care nu văd încă înlocuitor.