Care sunt țările din Europa cu cea mai mare ofertă de locuri de muncă și care sunt cele mai solicitate posturi?

În ciuda ratei în scădere a locurilor de muncă vacante, persistă îngrijorările cu privire la o dinamică mai largă care indică o penurie în creștere a forței de muncă, scrie Euronews.

Piața europeană a muncii își revine – sau cel puțin dă semne de redresare – după șocurile legate de pandemie. Cu toate acestea, continuă să rămână departe de nevoile populației.

Datele referitoare la piaţa muncii din Europa din cel de-al doilea trimestru al anului curent indică o uşoară scădere a locurilor de muncă vacante (de la 2,8 la 2,7%).

În aceeași perioadă, rata de ocupare a persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani a fost de 75,4%, aici înregistrându-se o ușoară creștere de 0,1 puncte procentuale.

Date pozitive pe piața muncii din Europa

Date pozitive, dar nu suficiente pentru a inversa o tendință mai largă: ponderea locurilor de muncă vacante pe termen lung în UE a continuat să crească în fiecare an, nereușind însă să echilibreze oferta cu cererea.

Dinamica nu s-a oprit din 2020, când mulți oameni au fost disponibilizați pentru a reduce costurile din cauza pandemiei. În ciuda creșterii ratei de ocupare în cel de-al doilea trimestru, un raport al Comisiei Europene publicat în iulie explica că există un deficit de forță de muncă și competențe.

Acest lucru se datorează faptului că, crearea de noi locuri de muncă nu este suficientă pentru a umple golurile care apar din cauza pensionării lucrătorilor.

Potrivit documentului, este foarte probabil ca aceste carenţe să crească și mai mult odată cu scăderea așteptată a populației de vârstă activă, care de la 265 de milioane în 2022, va ajunge la 258 de milioane în 2030.

Care este țara cu cel mai mare număr de locuri de muncă vacante?

Dintre statele membre UE cu date disponibile pentru Eurostat, Olanda are cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante (4,7%), în timp ce procentele cele mai scăzute s-au înregistrat în Bulgaria și România: 0,8% în același trimestru.

Dintre posturile vacante anunțate online în aceeași perioadă, cei mai căutați au fost dezvoltatorii de software și asistenții de vânzări. Sectoarele de publicitate, marketing și producție au înregistrat şi ele un număr semnificativ de posturi vacante, precum și ingineria, cercetarea și dezvoltarea.

Lipsa forței de muncă din Europa determină o reducere a locurilor de muncă vacante?

Comparativ cu valorile locurilor de muncă vacante din cel de-al doilea trimestru al anului  2021 și 2022, cifra din acest an se situează la jumătatea distanței dintre cele două. Rata a fost în medie de 2,2% în al doilea trimestru al anului 2021, imediat după deschiderea piețelor majore. A ajuns la 3% în al doilea trimestru al anului 2022 și de atunci este în scădere.

Statisticile la nivel național arată dificultățile continentului, atribuite deseori lipsei de forță de muncă calificată. Potrivit Eurostat, peste 75% dintre companiile din UE întrampină dificultăţi în găsirea profesioniștilor care deţin competențele necesare pentru anumite posturi, ceea ce obstacolează efectiv creșterea economică.

De exemplu, noua lege a migrației a guvernului german, aprobată în august, își propune să atragă lucrători calificați din afara UE tocmai în acest scop. În mod similar, guvernul danez a aprobat o viză de trei ani pentru studenții internaționali care doresc să rămână și să lucreze după absolvire în națiunea scandinavă.

Pe de altă parte, totuși, aproximativ 27,5 milioane de persoane în vârstă de muncă din Europa s-au declarat șomeri, subangajați, în căutarea unui loc de muncă, dar nu disponibili imediat, sau disponibili, dar fără a căuta un loc de muncă. Ceea ce înseamnă că puțin peste una din opt persoane din UE sunt expuse așa-numitului ''slack'', definit de Organizația Internațională a Muncii ca ''diferența dintre cantitatea de muncă pe care o doresc lucrătorii și cantitatea de muncă retribuită disponibilă''.

(Articol de Sudesh Baniya; Traducerea: Catalina Păunel/RADOR RADIO ROMÂNIA)