Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, miercuri, că lupta anticorupție a degenerat într-un demers politic similar cu acțiunile anilor '50 împotriva burgheziei.
"Ideea de luptă împotriva corupţiei înseamnă un demers politic. Nu este un demers natural al statului de drept, o reacţie reală a statului de drept, este o campanie organizată, la fel cum se organiza şi în anii ’50, lupta împotriva burghezo-moşieriei, împotriva chiaburilor şi aşa mai departe. Şi atunci, ca şi acum, normele statului de drept erau călcate în picioare. Astăzi, din partea reprezentanţilor Opoziţiei m-aş fi aşteptat măcar o singură remarcă legată de stadiul şi de starea statului de drept din Românie. Dragi colegi, protocoalele dintre SRI şi DNA nu vă preocupă? Colaborările dintre SRI şi CSM vi se par naturale, normale, astea sunt trăsăturile statului de drept? (...) Mi-aduc aminte din copilărie, la o vizită a unei delegaţii sovietice în România, Stalin murise. Ce se striga? Ce se scanda? Stalin! Aşa ştiau oamenii, aşa învăţaseră.Am impresia că şi dvs aţi rămas cu o placă de patefon la care s-a zgâriat şanţuleţul şi care spune un singur lucru: Să continuăm lupta împotriva corupţiei! Cum o continuăm?". Tăriceanu a făcut această declarație în plenul Senatului, la "Ora Guvernului", unde a fost chemat, de PNL, ministrul Justiţiei Tudorel Toader pentru a oferi explicaţii legate de raportul GRECO.
Fostul ministru al Justiției, Robert Cazanciuc, preşedinte al Comisiei juridice a Senatului, a spus, la rândul lui, că PNL irosește timp prețios, timp care ar putea fi folosit constructiv. ”Nu înţeleg de ce PNL a decis să irosească timp preţios pentru a critica legile justiţie legile justiţiei, când acest proces a fost eminamente unul parlamentar. Putem, legitim, să discutăm cu domnul ministru despre planul de investiţii în instanţe, carierul justiţiei, dosar electronic şi multe alte lucruri aflate pe agenda domniei sale şi în programul de guvernare. Cred că rolul dezbaterii de astăzi este de a trage un semnal de alarmă partenerilor noştri europeni că au reuşit să internalizeze practici manipulatoare, prin analizarea în raport a unor texte neasumate politic, modificate în Parlament sau prin ignorarea cu bună ştiinţă a opiniilor neconforme, cu adevărul dinainte ştiut de experţi. România a aderat cu bună credinţă la structuri europene după 1990, în speranţa că ne vom dezvolta armonios. Să ajungem astăzi criticaţi (…) fără vreo referire la date concrete, pare că revenim la 1989 ”, a spus Cazanciuc.
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
