Presiune euroatlantică asupra Greciei pentru a furniza armament antiaerian pentru Ucraina. Ce (nu) poate da Atena Kievului.
Ucraina are mare nevoie de arme
Prelungirea războiului din Ucraina, dar și semnalul transmis în urmă cu câteva zile de Congres, confirmând angajamentul bipartit al SUA faţă de Kiev prin aprobarea pachetului semnificativ de ajutor, exercită presiuni la modul cel mai acut asupra europenilor pentru a continua fluxul de arme şi de muniţie către forţele ucrainene.
Presiunea este deosebit de puternică, după cum s-a văzut şi la ultima reuniune sub egida SUA a Ukraine Defense Contact Group, de vinerea trecută. Atena este supusă unei duble presiuni, atât din partea Washingtonului, cât și a partenerilor săi la nivelul UE, în special din partea Berlinului, care consideră că Grecia nu a oferit încă ceea ce ar fi trebuit să ofere în contextul solidarității transatlantice.
Un element interesant al presiunilor asupra Atenei îl reprezintă faptul că niciunul dintre interlocutori nu consideră că apărarea ucraineană poate aștepta până la alegerile europene. Orice nouă cedare de sisteme de apărare sau muniții ar trebui făcută imediat, întrucât războiul e în plină desfăşurare, iar apărarea ucraineană se clatină.
Ce poate da Grecia
Premierul grec Kyriakos Mitsotakis, într-o serie de întâlniri desfășurate în ultimele luni, le-a spus clar interlocutorilor săi că Grecia nu poate oferi sisteme care slăbesc apărarea antiaeriană a țării. De altfel, prima cerere a Kievului către Atena de a întări apărarea antiaeriană ucraineană a fost înregistrată la doar câteva zile după invazia rusă.
În ultima perioadă, oficialii greci, la toate nivelurile, subliniază că Grecia se numără printre ţările care au livrat cea mai mare cantitate de muniţie de artilerie pe cap de locuitor către Ucraina, dar această linie de comunicare este deja pusă sub semnul întrebării ca fiind depășită, întrucât nevoia Kievului de sisteme antiaeriene este în faza actuală mult mai presantă.
În ultimele cereri ale ucrainenilor către Atena, pe lângă piese de schimb și rachete pentru avioanele de luptă F-16 și continuarea asistenţei pentru artilerie, sunt incluse şi sisteme antiaeriene de fabricație rusă, și nu numai, și anume S-300, SA-8 OSA /AK, Crotale și Hawk, chiar dacă au defecţiuni sau probleme. Este interesant că pe lista ucrainenilor nu sunt incluse şi rachetele antiaeriene de tip Patriot, care sunt valoroase pentru apărarea aeriană grecească și pe care Germania le cere pentru Kiev.
Spania ar putea da o baterie de rachete Patriot pentru Ucraina
Această cerere vine în timp ce spaniolii discută deja cu partenerii lor din NATO retragerea unei baterii de rachete Patriot instalată în Turcia, cu scopul de a fi transferată în Ucraina.
Acest fapt este folosit ca presiune asupra Greciei, cu argumentul că este planificată dislocarea unor capabilități antiaeriene şi din Turcia și, prin urmare, Atena ar putea face o mișcare similară. Se trece însă cu vedere că pentru Grecia amenințarea nu este una imprecisă, iar sistemul spaniol de tip Patriot este instalat în sud-estul Turciei.
Ca argument împotriva Greciei este folosit şi faptul că o baterie Patriot a Forțelor Aeriene greceşti a fost transferată în Arabia Saudită în ultimii doi ani și jumătate. Deși nu are legătură directă, este interesantă și cererea Franței ca Atena să-i pună la dispoziţie un sistem Crotale pentru a susține apărarea antiaeriană a Jocurilor Olimpice, cerere pe care Atena nu o poate refuza prea uşor. Însă o astfel de cerere creează un precedent.
Partenerii din UE şi NATO
Încă şi mai intense sunt presiunile asupra Atenei pentru a ceda sistemele fabricate în statele fostului bloc estic. În această categorie intră unele dintre sistemele SA-8 OSA/AK, iar presiunea pentru a le exporta este reală. Mai exact, o parte din aceste sisteme a fost primită în 1992 de la fosta Germanie de Est și, bineînțeles, Berlinul ar da cu plăcere licența de reexport (adică licența pentru utilizatorul final - end user license agreement) al sistemului către Ucraina.
Principala problemă cu OSA/AK este că formează coloana vertebrală a zonei de apărare aeriană a insulelor din estul Mării Egee împotriva unei posibile amenințări aeriene. Iar în acest caz, Atena a cerut ca un eventual export al lor să aibă loc după ce vor fi înlocuite cu alte sisteme.
Evident, partenerii din UE şi NATO fac presiuni şi pentru a fi exportate sistemele achiziţionate de la Federaţia Rusă, însă în acest caz este clar ca Kremlinul nu va acorda o licenţă de utilizator final pentru Ucraina.
Muniția pentru Ucraina
A treia linie de presiune, căreia Atena îi va fi foarte greu să i se opună prea mult timp, este de a-i furniza Ucrainei rachete antiaeriene sau obuze din stocul Greciei pentru sistemele care sunt deja utilizate pe front.
Pe scurt, partenerii cer să se facă o separare între sistemele antiaeriene şi muniția aferentă, în încercarea de a atenua refuzul Greciei.
Nu este clar dacă acest lucru este valabil şi pentru sistemele de apărare aeriană cu rază lungă de acțiune, cum ar fi sistemele Patriot, care sunt piesa de rezistenţă a apărării antiaeriene greceşti, potrivit Kathimerini.
(Traducerea: Carolina Ciulu, RADOR RADIO ROMÂNIA)