Şeful statului rus a subliniat că rezultatul votului confirmă, pe deplin, autoritatea politică amplă a lui Erdogan, susţinerea largă pentru direcţia urmată, sub conducerea sa, în privinţa soluţionării chestiunilor sociale şi economice vitale cu care se confruntă Turcia şi consolidarea poziţiilor de politică externă ale ţării” se arată într-un comunicat dat publicităţii de Kremlin.

Turcia şi Rusia şi-au lăsat deoparte rivalităţile tradiţionale şi disensiunile cu privire la subiectele regionale şi au acum relaţii apropiate. Cei doi lideri s-au întâlnit în mai multe rânduri în ultimul an şi discută, cu regularitate la telefon.

Felicitări din Europa și din partea NATO

Au urmat principalele voci ale Europei şi Alianţei Nord Atlantice. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, l-a felicitat, la rândul său pe preşedintele turc, reamintind , în acelaşi timp, de „valorile fundamentale” pe care este clădită alianţa: democraţia şi statul de drept.

„Personal, acord multă importanţă acestor valori şi subliniez importanţa lor în numeroase capitale din NATO, inclusiv Ankara, când mă întâlnesc cu lideri turci”, a adăugat şeful alianţei.

Comisia Europeană şi-a exprimat, la rândul său, speranţa că Turcia, „sub conducerea preşedintelui Erdogan, va rămâne un partener angajat pentru Uniunea Europeană în probleme majore precum migraţia, securitatea, stabilitatea regională şi lupta împotriva terorismului’’.

Sub conducerea lui Erdogan, Turcia a acţionat ferm împotriva organizaţiilor teroriste, PKK(Partidul Muncitorilor din Kurdistan) şi a mişcării lui Fetulah Gülen, care este învinuită că a iniţiat puciul din iulie 2016.

Pe de altă parte Erdogan a declarat că trebuia să continue lupta pentru eliberarea pământurilor siriene şi să le deschidă calea “oaspeţilor noştri (refugiaţii sirieni, n.red.) să se poată întoarce în siguranţă acasă”.

Erdogan a câştigat duminică un nou mandat de cinci ani din primul tur de scrutin, mandat în care prerogativele sale ca preşedinte vor fi considerabil întărite, după reforma constituţională adoptată anul trecut.

Recep Tayyip Erdogan, susţinut de Partidul Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP, cu o orientare de dreapta, conservator), a obţinut 53%, iar partidul său AKP – 42,5% şi formaţiunea aliată MHP (naţionalistă) – 11%, depăşind aşteptările.

Consiliul Electoral Suprem din Turcia l-a declarat oficial, luni, câştigător al scrutinului prezidenţial pe Erdogan.

 

Procentaj mare în Germania, bătăi pe străzile Parisului

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a câştigat un procent mai mare de voturi din partea comunităţii turce din Germania decât a câştigat chiar din Turcia.

Susţinătorii lui Erdogan au sărbătorit realegerea lui pe străzile din Berlin, luni dimineaţa, fluturând drapele ale Turciei şi ale Partidului său Dreptate şi Dezvoltare (AKP). Ei au mers în coloane de maşini pe celebra arteră comercială a oraşului, Kurfuerstendamm, şi scandând „Recep Erdogan, liderul nostru”.

Cem Ozdemir, parlamentar şi fost copreşedinte al Partidului Verzilor din Germania, a cărui familie provine din Turcia, a afirmat, însă, că „aceasta ar trebui să ne îngrijoreze pe toţi”. Ei „nu doar că îşi celebrează dictatorul, ei îşi exprimă în acelaşi timp respingerea faţă de democraţia noastră”, a mai subliniat parlamentarul.

Mulţi dintre cei care au venit în Germania în anii ‘60, aşa numiţii – arbeitsgasten – chemaţi pentru a ajuta la reconstrucţia ţării după război, provin din medii conservatoare. Sunt mai puţin interesaţi de drepturile omului, a spus purtătorul de cuvânt al comunităţii turce din Germania, Gokay Sofuoglu. „Pentru ei, Erdogan este cel care a construit spitale, autostrăzi şi centre comerciale”, a mai subliniat el.

 

Turcii şi kurzii s-au încăierat

În jur de 50 de kurzi şi turci s-au încăierat duminică seara în oraşul Mantes-la-Jolie, din regiunea pariziană, după ce au fost anunţate rezultatele alegerilor din Turcia, fără a se înregistra răniţi sau să fie operate arestări.

Recep Tayyip Erdogan a fost reales din primul tur, duminică, pentru un nou mandat cu puteri sporite şi este adeptul unei linii de mare fermitate faţă de minoritatea kurdă.

Autorităţile de la Ankara continuă să lupte în regiune împotriva insurecţiei kurde care a început în 1984. Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care a dus iniţial o luptă armată pentru crearea unui stat kurd independent, cere în prezent o autonomie mai extinsă a regiunii. PKK este considerat drept organizaţie teroristă de către Ankara, Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană.

Misiunea de observatori în Turcia a Organizaţiei pentru Cooperare şi Securitate în Europa (OSCE) a afirmat luni că partidele de opoziţie nu au beneficiat de condiţii egale pentru campania electorală şi că preşedintele în exerciţiu şi partidul de guvernământ s-au bucurat de avantaje necuvenite.

 

Tensiuni între Turcia şi Grecia

În 6 iulie, Turcia a trimis avioane de luptă în spaţiul aerian al Greciei după ce autorităile de la Atena au eliberat 8 ofiţeri turci acuzaţi de implicare în puciul din iulie 2016. Preşedintelui Recep Tayyip Erdogan l-a criticat personal pe prim-ministrul grec, Alexis Tsipras, pentru că nu a extrădat soldaţii în Turcia.

După declaraţiile prim-ministrului din Grecia după lovitura de stat, eram convinşi că vor fi extrădaţi în Turcia. Credeam că domnul Tsipras se va ţine de cuvânt. În timp, totuşi, am văzut că autorităţile judiciare au fost mobilizate şi că aceşti „pucişti” nu au fost extrădaţi”, a declarat el.

Tensiunile dintre cele două ţări au crescut semnificativ în ultimele luni după mai multe dispute privind insulele şi spaţiul aerian din zona Mării Egee.

 

Te-ar putea interesa și: