Recunosc, de câteva ori am vrut să abandonez lectura romanului „Cumsecade” de Petru Berteanu. Da, în narațiunea aceasta erau multe detalii care o plasau în zona policier-ului.
Dar, din când în când, în mod imprevizibil, ca niște spiriduși năstrușnici, apăreau elemente din proza fantastică. Ele mă derutau, nu mai credeam potrivită prezentarea ei în cadrul acestei rubrici, chiar dacă autorul cărții mă convinsese de la primele pagini că are un incontestabil talent literar, o bună știință a construcției și a introducerii personajelor în scenă. N-am regretat nicio clipă că am parcurs romanul în întregime. Un thriller de un tip special, în care sunt victime, ucigași, anchete, polițiști, dar e prezent și un lirism bine stăpânit. Mai mult, întâlnim și o observație socială acută, și reflecțiile unui moralist care contemplă lumea cu amărăciune.
Un bloc banal din București este scena pe care se petrec cele mai multe evenimente. Un spațiu neobișnuit, din moment ce unii dintre locatari dispar fără urmă. Și-au părăsit domiciliile ca să nu mai plătească restanțele la chirie? S-au pierdut în alte zări pentru a scăpa de vreo relație neconvenabilă? N-au mai ajuns acasă fiindcă au fost loviți de amnezie din pricina drogurilor și a alcoolului?
Polițista Sandra Sas ia în calcul toate aceste variante. Audiază martori, face descinderi intempestive în apartamentele abandonate, cercetează arhive pentru a descoperi cazuri similare. O faună umană pestriță defilează prin fața ochilor noștri – pensionari, cerșetori, hoți, corporatiști, chitariști, femei de serviciu, jurnaliști… Din câteva tușe repezi autorul reușește să le realizeze profilul.
Cu un pas înaintea ei, fotograful Robert Săplăcan izbutește să afle primul misterul acestor dispariții, dar plătește cu viața pentru a-l dezvălui și celorlalți. Fără sacrificiul său, enigma n-ar fi fost spulberată.
Ambianța în care se desfășoară acțiunea are parte de o descriere minuțioasă. Parcă ne-am afla în niște „locuri rele”, cum le-ar numi Al. Philippide, unde sunt vizibile și amenințătoare emblemele degradării: „Praful s-a ales de strada asta! Ți-e frică să ieși seara din casă, ți-e frică și să stai în fața blocului…”
Petru Berteanu este un prozator pe care se poate miza.