La acea dată, guvernul turc a declarat organizația lui Fethulleh Gulem organizație teroristă. Deja de câteva luni, se dăduse ordin ca orice referire la Hizmet – grupul patronat spiritual de Gulem – să fie numit FETO, Fethullah Terrorist Organisation. Sunt vizate și 6.500 de companii din Turcia și din străinătate.

De câteva zile, epurările din Turcia – din mai toate domeniile, de la militari și justiție la profesori – ne miră pe toți și mai toată lumea civilizată cască ochii cât cepele când află că mii de oameni sunt scoși din instituții printr-o simplă semnătură.

Poate că Turcia și ce ne îngrijorează acum ar trebui să fie o lecție pentru lipsa noastră de atenție pentru ”amănunte” care țin de țări care, printr-un eveniment oarecare, de obicei sângeros, ajung în atenția noastră și ne trezim că ne dăm cu capul de pereți pentru că am girat – da, ăsta e termenul corect – evoluția unei situații. Evoluție despre care – îmi dau și eu seama acum – putea fi prevăzută, dacă nu chiar preîntâmpinată.

Surse publice

Toate informațiile care urmează sunt din surse deschise, nu apelează la cine știe ce ”Deep Throat” oriental, ci la agenții de presă, unele chiar românești. Adică nu ar fi nevoie, de exemplu de rapoarte ale SIE - știu, știu, nu sunt ”penetrate” statele aliate – sau ale diplomaților noștri din zonă, ci de un tip care să citească ziarele turcești. Fie și numai cele de limbă engleză.

Am căutat explicații pentru că mi se părea neverosimil ca o organizație ”teroristă” să fie destul de puternică pentru a-și infiltra zeci de mii de ”spioni” în aproape toate structurile statale turcești. Evident, operațiunea cu mii de arestări, concedieri sau retrageri de licențe sună a epurare. Dar de unde a apărut ”dușmanul” atât de bine înfipt în structurile unei țări membră NATO și aspirantă la statutul UE? Din neant? Nu, ”din neant” mi se părea mie, complet neinteresat de politica de acolo. Până am văzut că mă interesa, că mă afectează, doar că încă nu știam asta.

Despre bătălia dintre cei doi foști asociați politici – Recep Erdogan și Fethullah Gulen – se știa. Unul a păstrat Turcia, celălalt stă în auto-exil în America.

De la Hizmet la FEO

Lupta s-a întețit în 2013, dar culmi reale a atins abia la sfârșitul anului 2015. Din știri aflăm că, la sfârșitul lui octombrie, pe 26, Gulen a fost pentru prima oară declarat terorist. În urma mai multor procese ale unor susținători ai imamului de pe meleaguri americane, pe 26 octombrie se anunță că Fethullah Gulem este trecut pe lista teroriștilor, alături de ultimii lideri ai PKK. Știrea e pe agenții.

Lucrurile nu se opresc aici. Devine ideologie de stat – altfel nu se explică de ce numele organizației lui Gulem e schimbat deodată de toate sursele turcești – ca fundația ”Hizmet” să devină FETO, abreviere de la Fethullah Terrorist Organisation. Din acel moment, ziariștii turci, oficialii se referă la această organizație doar cu denumirea jignitoare.

Cam asta e perioada când singurele știri despre Turcia de la noi erau legate doar de atentatele teroriste din această țară sau de vizitele fostului premier în țara cunoscută și pentru spitalele sale. Încă speriați de avalanșa de refugiați sau de atentatele care însângerau Europa, nu aveam timp de un set de știri, care a ”curs” până în primăvară.

Dosare de șantaj, evaziune și terorism

Dacă parcurgi știrile agențiilor lor de presă, găsești zeci de știri despre arestări în masă. Loturi întregi ridicate sub diverse motivații, terorism, șantaj, evaziune fiscală. Un lot a atras atenția, 51 de persoane arestate pentru că ar fi montat camere de filmat în locuințele unor membri Hizmet, pentru a-i șantaja dacă vor să părăsească organizația. În acest dosar s-au strâns mărturii – probabil tot de la tipi tumefiați și încătușați – că s-au primit bilete cu ordine, scrise de mâna lui Gulem.

Mergând pe același fir, am aflat că loturile respective au ajuns în instanță, dar, la Curtea Supremă, dosarele s-au împotmolit.

Pe 4 martie, la redacția Zaman Daily are loc o descindere – cu mascați, arme de foc și gaze lacrimogene - și conducerea este înlocuită.

Ca un fapt divers, pe 23 martie, în prezența președintelui nostru, Erdogan anunță că mai are nevoie doar de o autorizație pentru a construi moscheea de la București!

Lista există din 30 mai

Erdogan are însă o problemă, manifestată pe 6 mai. La reuniunea privind tratatul dintre UE și Turcia, apare o discuție interesantă – pe care toți cei superficiali pe astfel de subiecte am pus-o pe seama atentatelor din Istanbul – despre schimbarea reglementărilor turcești privind declararea teroriștilor. Din alte știri ale vremii rezultă că problema era că statele aliate nu recunoșteau înscrierea lui Gulem pe lista teroriștilor internaționali, refuzânnd arestarea și darea în urmărire internațională.

Imediat, Erdogan se întoarce în țară și declanșează o operațiune de combatere a evaziunii fiscale.

Sub directa coordonare a președintelui, se înființează o comisie - DDK – care identifică 6500 de companii din Turcia și din afară care rulau 150 de miliarde de dolari!

Deși această operațiune e considerată prioritară, totuși, din comunicate, rezultă că, pe 10 mai, investigatorii consideră ”prioritatea 0” demantelarea unei ”rețele” de 400 de instituții de învățământ!

Când ambasadorul Turciei la București ne-a spus că ei cred că o ”organizație teroristă” patronează 11 școli în România, ne-am mirat toți, dar lupta statului lui Erdogan cu ”gulemiștii” din învățământ era anunțată. Oficial!

Mai mult, am găsit cel puțin o cerere similară cu cea de la București – de a închide școli – solicitarea similară a fost făcută în Bulgaria.

Dacă nu știți care ambasador, e de ajuns poate să vă amintesc că e cel care spune că proba apartenenței la o rețea teroristă a unui profesor universitar a fost descoperirea unei cărți anume în biroul său!

Lovitura care avea să grăbească tentativa de puci militar și care a pregătit – din nou, oficial – listele din toate instituțiile statului cu ”gulemiști” a fost dată pe 30 mai. Măsura este anunțată de Erdogan ca o mare victorie, iar vestea apare pe agenții din întreaga lume. S-a spus că la dosarul guvernului este depusă și lista cu miile de ”gulemiști”.

Atunci, guvernul turc a adoptat un act din care rezultă că toți cei care au studiat, au aderat, au lucrat la firmele Hizmet sunt teroriști. Adică nu numai liderul spiritual al organizației, ci întreaga structură era considerată ca fiind teroristă.

Din acel moment s-au făcut epurări, iar, la 1 august, venea rândul armatei să fie ”curățată”. Operațiunea nu e nicidecum secretă, fiind vorba de un examen pentru evaluarea și avansarea cadrelor militare.

Și militarii au reacționat. Oamenii lui Erdogan nu au făcut decât să continue ce începuse din 26 octombrie. Iar noi ne-am minunat.