Supraimpozitarea contractelor de muncă part-time care intră în vigoare de luna viitoare stârnește, încă, numeroase controverse. Mediul de afaceri acuză guvernul că a impus măsura fără un dialog prealabil. Pe de altă parte inițiatorii, guvernul și PSD se laudă că vor scoate la lumină „contractele gri” din economie.
Supraimpozitarea contractelor part-time - cu jumătate de normă - la nivelul contractelor cu normă întreagă va intra în vigoare începând cu 1 august 2022. Modificările la Codul Fiscal au apărut deja în Monitorul Oficial, iar perioada de consultare cu mediul de afaceri a fost extrem de scurtă.
Măsura a stârnit numeroase reacții în spațiul public, cele mai multe negative. Reprezentanții patronatelor nu sunt de acord cu aceasta și spun că cei ce vor suferi vor fi angajații. Mulți dintre aceștia ar putea să-și piardă locurile de muncă, cu jumătate de normă.
Contribuțiile de asigurări sociale datorate de persoanele fizice care obțin venituri în baza unui contract cu jumătate de normă vor fi majorate la nivelul celor datorate pentru salariul minim brut. Astfel, o persoană care are un contract de două sau de patru ore pe zi va fi taxată la fel ca una care muncește o normă întreagă. Prevederile nu se aplică elevilor sau studenților până la 26 de ani, ucenicilor până la 18 ani, persoanelor cu dizabilități, pensionarilor sau celor care mai au și un contract de muncă full time.
„Tendința generalizată în piață este că se desființează contractele de muncă part-time și în locul lor nu se semnează contracte de muncă de opt ore. Dacă vă uitați pe grupurile de specialiști în contabilitate, fiscalitate, resurse umane o să vedeți că este o tendință generalizată de a se desființa aceste contracte de muncă cu timp parțial. Efectul: se vor reduce taxele încasate de stat”, a afirmat analistul financiar, Adrian Bența (foto 1).
Sursa foto. Facebook
Testul de propus de Adrian Bența
În opinia sa, optimismul Guvernului cu privire la succesul acestei măsuri poate fi evaluat prin verificarea situației din Revisal registrul general de evidență a salariaților. Este nevoie să se compare numărul contractelor part-time rămase în vigoare de la 1 august, cu cele din luna precedentă și să se verifice dacă a crescut numărul contractelor cu normă întreagă.
„REVISAL să ne comunice câte contracte de muncă part-time erau la începutul lunii iunie și câte contracte de muncă part-time sunt după 1 august. Câte contracte de muncă cu 8 ore suplimentare au apărut? Atunci avem un barometru și vedem cum stă situația”, a subliniat analistul.
El admite că există situații în care, în spatele unui contract part-time se ascund și opt ore de muncă, dar crede că, în prima fază, măsura va lovi în persoanele sincere care aveau doar un contract part-time.
„Sistemul a funcționat între 2018 – 2020, dar a fost desființat pentru că nu a fost bun”, a replicat analistul financiar Adrian Bența.
În acest sens dă exemplu situația oamenilor care se ocupă cu serviciile de curățenie la blocuri. Aceștia sunt angajați de asociațiile de proprietari pentru un timp limitat – câteva ore pe săptămână.
Aroganța politicienilor de la putere
Pe de altă parte, politicienii tratează situația superficial și cu aroganță. Adrian Solomon, membru PSD, și președinte al Comisiei de Muncă din Camera Deputaților, nu crede că femeile de serviciu sunt importante pentru economia românească. Și astfel, este eliminată din economia românească o întreagă categorie profesională.
„Nu cred că economia României stătea în femeia de serviciu și nu cred că ea a fost ținta... E greu de venit cu exemplul cu femeia de serviciu pentru a schimba legea. Nu acesta este exemplul care trebuie să ni se aducă în vedere. Unde e problema?”, a spus deputatul Adrian Solomon.
El a lăudat măsura adoptată de guvern, spunând că este necesară pentru economia românească. Mai ales că a mai fost în vigoare între anii 2018 – 2022.
„Este cea mai corectă soluție, a mai funcționat și între 2018 și 2020. Nu cred că există un om care să trăiască din două ore de muncă. Ceilalți, care sunt colecționari de contracte de câte două ore, vor plăti doar pentru un contract norma întreagă, nu pentru patru contracte”, a fost poziția președintelui Comisiei de Muncă din Camera Deputaților.
Deputatul Solomon este de acord că multe magazine din județul pe care îl reprezintă, Vaslui, unul dintre cele mai sărace din țară, practicau sistemul contractelor part-time pentru că aveau probleme financiare.
Sursa foto. EVZ
Angajatorii acuză lipsa de dialog
Federația patronală Concordia critică lipsa de dialog și consideră că rapiditatea cu care se dorește impunerea legii este greșită. Director executiv al Confederației Patronale Concordia, Radu Burnete, reclamă lipsa de dialog între Guvern și mediul de afaceri înainte de luarea unei deciziei care afectează piața muncii.
„Guvernul încearcă să repare anumite abuzuri, dar lovește în ce mai vulnerabili oameni, care chiar lucrează două sau patru ore, fără să fenteze legea. Îi va împinge în economia neagră”, a declarat Burnete.
El spune că, teoretic, o persoană nu poate trăi cu 300 de lei pe lună, dar precizează că realitatea arată altceva. Astfel, în zona serviciilor casnice doar o parte din economie este fiscalizată.
„Teoretic, cineva n-ar trebui să trăiască cu 300 de lei pe lună. Realitatea economiei din România ne spune că lucrurile nu stau chiar așa. În zona serviciilor casnice, o parte a economiei este fiscalizată. Unii oameni, măcar pe munca pe care o fac sunt angajați cu 2 sau 4 ore. De ce să îi forțăm să îi ducem complet la negru?”, este replica lui Burnete pentru Solomon.
Legea încurajează munca la negru
Potrivit acestuia, soluția există, voucherele pentru prestatorii de servicii casnice, dar ele vor intra în vigoare abia de anul viitor. Taxarea muncitorilor casnici prin intermediul voucherelor sau tichetelor a fost reglementată în aprilie 2022, dar nu se aplică. Pentru a primi calitate de asigurat, un angajat trebuie să obțină 85 de vouchere de 15 lei.
„Întrebarea este de ce s-au grăbit cu măsura de la 1 august și nu se implementează din 2023. Atunci persoanele care fac curat în casă sau bonele pot să fie plătite cu vouchere care se iau de la Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă”, a precizat Radu Burnete.
El este de părere că legea va avea efectul contrar celui urmărit și că multe contracte de muncă vor intra în zona neagră. De aceea, spune Burnete era nevoie de o discuție mai largă pe acest subiect.
„Oare nu se putea discuta mai mult despre asta, să împăcăm și capra și varza? Rapiditatea cu care se aplică legea e greșită. Nu putem să aflăm că peste două săptămâni se schimbă regimul fiscal. Nu vreau să îi apăr pe evazioniști, dar nu putem da un șoc economiei reale, ci un timp de adaptare”, a punctat Burnete, reprezentatul Federației Patronale Concordia, conform Europa Liberă.