În prezent, judecătorii CCR pot fi reţinuţi, percheziţionaţi, arestaţi sau trimişi în judecată cu aprobarea conducerii Parlamentului sau a Preşedintelui României.

Conform expunerii de motive a proiectului de lege, în timpul exercitării mandatului, judecătorii constituționali ar trebui să urmeze un regim similar parlamentarilor, fiind încuviințate măsuri procesual penale cu votul a două treimi din numărul total al membrilor Curții.

În vederea eliminării speculației că judecătorii CCR ar fi apărați de orice resonsabilitate penală în cazul comiterii unei infracțini indiferent de condiții, au fost preluate condițiile prevăzute în caz de infracțiune flagrantă pentru deputați și senatori, se argumentează în sursa precizată.

„S-au dat superimunitătți judecătorilor, deși nu le-au cerut. Această Curte Constituțională  trebuie să se bucure de încrederea cetățenilor, și, de aceea, nu are nevoie de aceste beneficii.

E important să-și păstreze rolul primordial al acestei instituții, dar nu prin imunități, ci printr-o conduită judiciară”, a declarat deputatul USR Stelian Ion, din plenul Camerei Deputaților.

Articolul 66 din legea privind organizarea și funcționarea CCR se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecat ă penal ă decât cu încuviinţarea plenului Curţii Constituţionale, la cererea Procurorului General al Parchetului de pe lâng ă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(2) încuviințarea prevăzută la aliniatul precedent se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor CCR, după ascultara judecătorului în cauză.

(3) Pentru infracțiunile săvârșite de judecătorii Curții, urmărirea penală și trimiterea în judecată se face numai de cptre Parchetul de pe lângă ÎCCJ, iar competența de judecată aparține ÎCCJ.

(4) În caz de infracţiune flagrantă, judec ătorii Curţii Constituționale pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei, Procurorul General informându-l de îndată pe preşedintele Curţii Constituţionale.

(5) Judecătorul trimis în judecată penaală poate fi suspendat prin decizia plenului CCR adoptată cu votul a două treimi din membrii Curții. În cazul unei decizii de achitare, suspendarea încetează, iar în cazul unei decizii definitive de condamnare, mandatul de judecător al Curții încetează de drept.”

Proiectul de lege urmează să fie trimis la Senat, în calitate de for decizional.