Dosarul morţii neelucidate a Georgicăi Miu a ieşit la iveală. EVZ a descoperit şi a răsfoit acest document care l-a scos din culpă pe Răzvan Lucescu. Dintre cele 58 de file ale acestuia reies amănunte zguduitoare, care dau naştere la şi mai multe controverse şi care pun serios sub semnul întrebării corectitudinea anchetei. Dosarul are numărul 1020 / P/ 1992 şi se află în arhive.

Au ascuns numele procurorului!

Incredibil în acest caz este că rezoluţia finală a procurorului, prin care s-a pus punct acestui dosar de ucidere din culpă, a fost scrisă cu pixul pe o banală bucată de hârtie şi arată mai degrabă ca o reţetă!

În plus, acest act este neştampilat, iar semnătura procurorului este ilizibilă, neputându-se identifica numele acestuia! Cu alte cuvinte, nu au vrut să se ştie nici măcar numele procurorului.

Din adresa familiei către Camera de Litigii a Parlamentului rezultă că acest act a fost semnat de Ana Ghiţă, despre care nimeni nu ştie nimic. Mai mult, un înalt oficial din justiţie ne-a declarat că procurorul care a încheiat acest caz ar fi Corneliu Ghiţă.

Procurorul, oricare ar fi fost el, n-a audiat niciun martor, n-a produs nicio dovadă în plus, ci a luat de bun referatul de urmărire penală cu numărul 47335/1991, întocmit de ofiţerul de la Cercetări Penale, Ion Ioniţă, care abundă în detalii controversate.

"Rezoluţia – reţetă" nu e ştampilată!

EVZ vă prezintă rezoluţia de neîncepere a urmăriri penale care l-a salvat pe Lucescu. Limba de lemn era la mare căutare în mai 1992:

"Rezoluţie 18 mai 1992

În baza art. 228, al. 6 şi art. 10, lit. d, conform procedurii penale, confirm propunerea de neîncepere a urmării penale în ceea ce-l priveşte pe Lucescu Ana Maria în legătură cu accidentarea mortală, în ziua de 16 septembrie 1991, a numitei Miu Georgica, întrucât din actele de la dosar rezultă că la ieşirea de pe strada pe care locuia a intenţionat să traverseze Şoseaua Naţională prin loc nemarcat, fără a se asigura dacă pe prima jumătate de şosea dinspre partea stângă, respectiv Baloteşti spre Otopeni, nu circulă vreun autovehicul.

Victima, în intenţia ei de a traversa şoseaua, pentru a merge în staţia autobuzului de transport în comun a apărut în conul de lumină al farurilor autoturismului la o distanţă mult prea insuficientă pentru luarea măsurilor necesare evitării impactului. În lipsa oricăror restricţii rutiere, circulând pe şosea cu prioritate, autoturismul nu ar fi fost implicat în accident dacă, în mod teoretic, ar fi fost condus cu o viteză de 45 km/h. De menţionat, deci, că chiar dacă autoturismul ar fi fost condus cu o viteză sub 80 km/h, impactul nu putea fi evitat decât sub 45 km/h. Ipotetic, expertiza a concluzionat că înaintea impactului e posibil ca autoturismul să fi fost condus cu o viteză de 80-100 km/h. Urmele de frână, cât şi cele de virare spre stânga a autoturismului dovedesc manevrele corecte efectuate a conducătoarei pentru evitarea impactului.

Cheltuielile judiciare în contul statului.

Se va comunica soluţia celui în cauză.

Procuror (n.r. – semnătură ilizibilă)".

Ioniţă, promovat pentru "merite deosebite"!
În jurul numelui lui Ion Ioniţă planează toate suspiciunile că ar fi "îngropat" dosarul. Anchetatorul, acuzat de familie şi de martori că ar fi pus beţe în roate bunului mers al anchetei, reţinând doar amănuntele "favorabile" familiei Lucescu, era la începutul anchetei locotenent major, iar până la data finalizării muncii sale la acest dosar ajunsese deja căpitan! O simplă coincidenţă? Cert este că în dosarul instrumentat de el sunt multe detalii care îl incriminează.

DOSAR

Viteza maşinii Luceştilor a fost scăzută cu 23 km/h pe principii "academice" de expertul angajat de făptaşi

Anchetatorul Ion Ioniţă a scos-o vinovată pe victimă: "Deplasarea imprudentă a victimei care a iniţiat traversarea printr-un loc nepermis pietonilor şi fără o asigurare prealabilă a stat la baza declanşării stării de pericol şi, implicit, la producerea accidentului. Această acţiune a sa (n.r. – a victimei) demonstrează că Miu Georgica a încălcat prevederile art 8 şi 11 din Decretul 328/66, republicat şi ale art 63, lit. d, din Regulamentul pentru aplicarea acestuia şi că ea a devenit pericol pentru traficul rutier".

Mărturii identice

Un alt mare semn de întrebare din acest dosar este legat de declaraţiile martorilor. Niciunul n-a fost audiat în ziua accidentului. Majoritatea mărturiilor au fost luate pe 25 februarie 1992, la aproape şase luni de la tragicul eveniment! Timp suficient probabil pentru a-i "dresa" bine. Declaraţiile martorilor sunt aproape identice, cu excepţia detaliilor despre ceea ce s-a întâmplat înainte de accident. În mod curios, la momentul impactului, toţi, la unison, au auzit o "bufnitură" şi apoi au văzut victima pe asfalt. Nimeni n-a văzut impactul, nimeni nu a făcut referire la conducătorul maşinii.

Luceştii au adăugat la versiunea lor şi elemente prin care au vrut să dea o notă tragică evenimentelor care s-au petrecut după accident. Ana Maria a susţinut că a fost bătută de tatăl victimei, deşi era gravidă, iar Răzvan a adăugat că a fost lovit de trei bărbaţi. Aceste amănunte puteau face obiectul altui dosar, dar n-aveau nicio legătură cu acest caz în sine.

A "mutat" graniţele Otopeniului

În acel moment, Ana Maria Lucescu, presupusul şofer, avea 22 de ani şi era începătoare. Soţia tehnicianului de la Rapid îşi luase permisul abia pe 20 februarie 1991. Care a fost viteza şi de ce nu s-a ţinut cont de ea?

Experţii care au lucrat la dosar au construit o explicaţie întortocheată: "Raportul de expertiză constată că viteza de deplasare în momentul producerii accidentului s-a situat între valorile de 80-100 de km/ h. Viteza la care putea fi evitat accidentul: 45 de km/h. În condiţiile date, pentru conducătoarea auto nu a existat posibilitatea tehnică a evitării accidentului, deoarece, din momentul apariţiei pericolului şi până la impact, victima s-a deplasat în câmpul vizual al conducătorului auto într-o durată de timp (TD= 2,8 secunde), net inferioară celei necesare manevrei de evitare (TN=4,2 secunde)".

La prima expertiză, efectuată de specialistul Ministerului Justiţiei, Eugen Negruş, viteza a fost stabilită la 103 km/h. Expertul Tudor Haidu, angajat de familia Lucescu, a stabilit doar 80 de km/h. Motivul? Haidu a spus că s-a bazat pe studiile Universităţii din Berlin publicate într-o revistă de specialitate în care se spune că, dacă victima unui accident e proiectată la trei metri, viteza este de 80 de km/h! Anchetatorii au mai adăugat un amănunt, cum că accidentul s-ar fi produs la 800 de metri (!) înainte de intrarea în Otopeni, pentru a justifica de ce viteza maşinii Luceştilor n-a mai fost luată în calcul. Localnicii susţin însă că a fost în comună.


AMĂNUNT. Georgica Miu (dreapta) a fost îmbrăcată chiar în această bluză în momentul accidentului
FOTO: ARHIVA PERSONALĂ

23 de kilometri pe oră

a fost diferenţa dintre viteza reală şi cea stabilită de expertul angajat de familia Lucescu

"Părerea mea e că victima păşea, nu staţiona. Am pus mâinile la ochi în momentul acela. “

RĂZVAN LUCESCU, declaraţie din dosar

"Am virat stânga şi am frânat, dar cred că întâi am frânat şi apoi am virat stânga."

ANA MARIA LUCESCU, declaraţie din dosar

"Urmele de frânare încep dinainte de balustradă (n.r. – Podul Măgura) şi ţin până la staţia RATB Baloteşti.“

ANCHETATOR, amănunt din procesul verbal de la faţa locului


CAMPANIE

Ne-am terminat misiunea, este rândul Parchetului Genera

Episodul de azi, cu dezvăluirile din "dosarul Miu", închide serialul complet al "cazului Lucescu".

EVZ a publicat zilnic, începând de luni, acuzele familiei victimei, a dezvăluit cum s-a muşamalizat totul, le-a dat cuvântul martorilor ignoraţi în momentul anchetei şi ale căror depoziţii diferă de cele existente în actele oficiale.

Cotidianul nostru va reveni cu dezvăluiri, în cazul vor apărea elemente noi, însă, de-acum încolo, este treaba autorităţilor să ducă lucrurile mai departe, la nivelul următor. Demersul jurnalistic s-a încheiat, acum este rândul Parchetului General, singura instituţie care ar putea reanaliza dosarul, după "cazul Ţundrea". Fapta s-a prescris după 15 ani, dar procurorul Marius Iacob a declarat că, în cazul în care vor exista elemente care să răstoarne cazul (unele dintre acestea au apărut inclusiv în acest articol), s-ar putea pune în discuţie redeschiderea dosarului, în vederea restabilirii adevărului. 
Mai jos, articolele publicate de EVZ despre "DOSARUL MIU":

  • EXCLUSIV. Crima ascunsă a familiei Lucescu: o fată a murit, iar dosarul – îngropat! „Bă, te executăm cu Securitatea!” | FOTO&VIDEO
  • EVZ vă dezvăluie cum a fost ÎNGROPAT "DOSARUL MIU". Blatul familiei Lucescu cu legea
  • Răzvan Lucescu răspunde: "Şi soţia mea este o victimă a acelui accident, deoarece nu poate uita"
  • Iorgulescu susţine că soţia lui Răzvan Lucescu era la volan când s-a produs accidentul
  • „Cazul Miu”: „Efectiv, Gina a zburat din pantofi!”
  • HORIA TABACU: Onoarea pierdută a familiei Lucescu
  • Procurorul Elodiei redeschide cazul Răzvan Lucescu
  • Mircea Lucescu, o altă declarație halucinantă
  • HORIA TABACU: Onoarea pierdută a familiei Lucescu (II)
  • EXCLUSIV. „DOSARUL MIU”: am găsit martorul care susține că Răzvan Lucescu era la volan!
  • HORIA TABACU: Ce se mai poate face în “Dosarul Lucescu”