Sultanatul femeilor. Cine a fost frumoasa creștină europeană care a schimbat cursul istoriei otomane? Ce legătură avea cu spațiul românesc?
Sultanatul femeilor. Cine a fost frumoasa creștină europeană care a schimbat cursul istoriei otomane? Ce legătură avea cu spațiul românesc?
Fără îndoială că serialul turcesc Suleyman Magnificul le-a ținut pe domnișoarele și doamnele din România, captive în fața televizoarelor. Despre Suleyman Magnificul sau Suleyman Kanuni sau Legislatorul știm din cărțile de istorie. Este fiul lui Selim I și vine la tron la 30 septembrie 1520 (era născut la 6 noiembrie 1494) și îl părăsește la moartea sa, la 6 septembrie 1566.
Sultanatul lui Suleyman Kanuni - Legislatorul
Despre Suleyman se știe că a fost un om al timpului său dar și un spirit renascentist. A intuit că trebuia să înțeleagă lumea în care trăia și a încercat să cucerească Apusul. A cucerit Ungaria în 1526, devenită Vilayet în 1541, a încercat să asedieze Viena în 1529. L-a înfrânt pe Petru Rareș, a ocupat Suceava, dar mai târziu a ales să îi ofere lui Petru Rareș, fiul lui Ștefan cel Mare tronul Moldovei în a doua sa domnie.
Dar oare cine a fost Suleyman ca om? Nu doar prin faptul că a avut alături un grec turcizat pe Ibrahim din Parga (1494-1536), având și origini venețiene care l-a ajutat în ascensiunea sa pe care mai târziu îl va executa pentru trădare, a rămas Suleyman celebru.
În ochii Occidentului va rămâne drept omul care a schimbat complet obiceiul căsătoriilor și implicit al succesiunii la tron. În ceea ce privește acest aspect, știm că există o istorie înainte și după Suleyman. Mai exact, după Suleyman va începe ceea ce numim Sultanatul femeilor.
Sultanatul femeilor
Dar oare cum a fost posibil acest lucru? Hafsa Ayșe Valide Sultan, mama lui Suleyman și soția lui Selim I îl crescuse pe fiul ei în tradiția pură otomană, inclusiv a haremului. Tânărul Suleyman, prieten deja cu Ibrahim, își exersa abilitățile de a vâna cu șoimi dar și de a conduce, la Manisa, în fruntea unui sandjeac. Înainte de a fi sultan, deja avea o soție, pe Mahidevran și un fiu pe Mustafa.
Așadar, în 1520, totul urma să fie stabilit, pe Suleyman și Mahidevran, vegheați de Ayșe Sultan urma să îi aștepte o perioadă fericită. Numai că... asta este istoria... avea să se petreacă un fapt neașteptat.
Tătarii din Crimeea organizau mereu raiduri de pradă în care răpeau copii pentru oastea cea nouă sau „yenicerii” dar și fete pentru haremul sultanului.
Sultanatul lui Suleyman Kanuni și creștina Roxelana (Alexandra Lisovska)
Așa se face că prin 1516 sau 1518, efectuând un raid prin zona Lvyv-ului de azi (pe atunci în Polonia regiunea istorică a Rutheniei, azi în Ucraina), într-o așezare ortodoxă de la circa 70 km de Lvyv, tătarii au răpit-o pe Nastia Lisovska sau Alexandra Lisovska, fiica unui preot ortodox rutean. Fata a fost dusă la Kaffa, Feodosia de azi, și, la 14 sau 16 ani (nu se știe dacă Alexandra sau Nastia se născuse în 1502 sau 1504), ea pornea spre Constantinopol, vândută pentru haremurile de acolo. Ayse Hafsa a văzut-o și a selectat-o personal pentru haremul fiului ei, devenir sultan în 1520.
Alexandrei i se spunea Rosa sau Roxelana (rusoaica, deși în Antichitate, din zona Nipru-Don, spre Bărăganul românesc și evident spre alte zone extracarpatice existase o populație care a conviețuit cu dacii, roxolanii, deci ceva românesc trebuie să fi avut, dat fiind că era ortodoxă, deși polonezii erau catolici în majoritate).
Prezentată sultanului căruia i-a atras atenția cu veselia ei, ea îi va face câțiva copii: Mehmet (mort la 22 de ani), Mihrimah (prințesă), Abdulah (mort la 2 ani), Selim (viitorul sultan Selim II), Baiazid și Cihangir (născut cocoșat - se va sinucide la 20 de ani).
Sultanatul și ascensiunea Alexandrei devenită Hurrem Sultan
Abilă, educată, a primit de la Suleyman numele de Hurrem (cea voioasă sau zâmbitoare). Cu flerul ei și cu puterea de a se descurca printre intrigile din harem, ea a reușit să o îndepărteze pe rivala sa Mahidevran, soția lui Suleyman. Ayșe Hafsa, ea însăși prințesă tătăroaică din Crimeea la origini a intuit potențialul lui Hurrem pentru binele statului și a dat curs dragostei lui Suleyman pentru Hurrem care era încă sclavă în haremul imperial.
Un alt rival al lui Hurrem era Ibrahim care deși îl ajutase pe sultan în cucerirea Rhodosului în războaiele cu perșii și în campania din Ungaria sau la tratativele cu genovezii, venețienii, avea ambiții personale.
Așa se face că Hurrem, după ce Mahidevran este exilată, se căsătorește cu Suleyman și primește titlul de Haseki Sultan (prima soție a sultanului). Popular, sultanei-mamă în viață sau sultanei-prima soție, la moartea sultanei mamă i se mai spunea și Valide Sultan. Căsătoria a avut loc în 1530, iar 6 ani mai târziu, Ibrahim era executat, iar om de încredere al lui Suleyman sau Mare Vizir devenea Ayas Mehmed, un protejat al lui Hurrem.
Hurrem a trăit dramele morții a trei dintre copiii săi și știa că Selim, cel mai promițător dintre ei, după moartea primului ei născut va fi ușor eliminat de la succesiune de către Mustafa, fiul lui Mahidevran. Practic, nu era o regulă de succesiune, de regulă, sultanul numea întâiul născut sau pe un alt fiu al său, dar luptele erau deschise, chiar frații sau nepoții sultanilor, ajutați de fideli puteau ocupa tronul.
Sultanataul femilor. Ascendentul lui Hurrem Sultan. Moartea sultanei favorite a lui Suleyman
Conștientă de lumea în care trăia, Hurrem a speculat tendințele lui Mustafa de a accede la tron și chiar a lansat suspiciunea că el ar dori să-și detroneze tatăl. Marele Vizir Rustem Pașa, se pare căsătorit cu Mihrimah, fiica lui Suleyman a pus umărul la decredibilizarea lui Mustafa, fiind descoperite scrisori compromițătoare către perși care promiteau o pace avantajoasă dacă ei ar fi susținut ajungerea lui Mustafa pe tron. Nu se știe acum dacă scrisorile chiar au fost dictate de Mustafa (ele erau scrise de scribi, dar sigiliul personal le autentifica), dar cert este că pe ele s-a găsit sigiliul autentic al lui Mustafa (nu se știe dacă i-a fost sustras de vreuna din femeile din haremul său de prinț, plasată de Hurrem).Trădarea fiind clară, Mustafa a fost executat în 1553.
Din păcate, Hurrem s-a îmbolnăvit de un cancer de col uterin și a mai trăit doar cinci ani, murind în 1558. Suleyman a fost devastat de durere dar nu s-a mai întors la Mahidevran.
Sultanatul lui Selim, fiul lui Hurrem. Moartea lui Suleyman, Supraviețuirea lui Mahidevran Sultan
Selim, fiul lui Hurrem și al lui Suleyman va deveni sultan nu fără emoții. Tatăl lui era într-o campanie în Ungaria la Szygetvar în momentul morții, survenite la 6 septembrie 1566. Cu el, călătorea mereu un eunuc (sclav) care purta mereu fața acoperită dar care îi semăna perfect. Pentru moralul armatei, timp de 70 de zile, eunucul a jucat rolul sultanului până la revenirea la Constantinopol din campanie. Trupul lui Suleyman a fost conservat special și depus apoi la Moscheea Suleymanyie din Istanbulul de azi. Mahidevran va trăi până la 81 de ani în 1581, supraviețuindu-i 15 ani lui Suleyman Magnificul și 23 de ani lui Hurrem, rivala sa care a învins-o în dragostea pentru Suleyman. Selim, fiul lui Hurrem i-a acordat dreptul de a locui în Saraiul de la Manisa, locul unde i s-a născut unicul fiu cu Suleyman și i-a oferit o rentă viageră consistentă.
Epoca lansată de Hurrem se va numi Sultanatul femeilor. Femeile vor decide de acum încolo soarta politicii externe, influențându-l pe Sultan și pe Marele Vizir.