Sunt întrebări pe care ar trebui să ni le punem cu toții, dat fiind că societatea în care trăim ține seama mai mult de regulile „corectitudinii politice” și „multiculturalismului”, decât de mrealitate sau de voința și interesele cetățenilor.

Întrebările pe care și le pune jurnalista Sigrid Rausing de la Granta sunt însă punctuale și se referă la dezvăluirile pe care le face Kaisa Norman în cartea sa- „Sufletul întunecat al Suediei. Destrămarea unei utopii ”. Investigația Kajsei Norman tratează un subiect cumplit: mușamalizarea valului de agresiuni sexuale comise asupra adolescentelor suedeze.

Totul s-a petrecut în 2015, la festivalul muzical „We are Sthlm” care aduna într-un parc din Stockholm (Suedia) aproape 200 000 de tineri, cu vârste între 13 și 19 ani. Un psiholog de vârstă mijlocie își însoțește rudele mai tinere la concert și observă un lucru teribil. După căderea întunericului, grupuri de bărbați și tineri își fac apariția în zonă și își aleg victimele.

Toată seara, psihologul vede cum fetele ies din mulțime și cer agenților de securitate ajutorul, plângându-se că au fost molestate sexual. Amintirea „haitelor de prădători care își urmăreau victimele” îl urmărește pe psiholog. E șocat că nu vede nicio mențiune în presă și decide să facă ceva. Trimite un e-mail la Dagens Nyheter, un cotidian care vinde sute de mii de exemplare.

E căutat de o jurnalistă care pare interesată de povestea teribilă. Când îi spune însă interlocutoarei sale că agresorii păreau în marea lor majoritate afgani, tonul femeii devine brusc foarte rece. Ziarul nu publică nimic, iar psihologul nu-și poate explica de ce „într-o țară considerată cel mai feminist loc de pe Pământ” nimănui nu-i pasă de bietele fete.

Conștiința nu-l lasă pe psiholog să abandoneze lupta- suedezii trebuie să știe adevărul. Îl contactează pe un fost consilier al partidului naționalist Democrații Suedezi (partid considerat de extrema dreaptă), care acum conduce un site de știri independent.

Omul publică povestea și declanșează un val de revoltă în întreaga țară. Presa și autoritățile din Suedia sunt acuzate de zeci de mii de oameni că au încercat să mușamalizeze totul. Kajsa Norman este un jurnalist progresist. Toată cariera ei s-a mândrit cu faptul că societatea suedeză este cea mai progresistă din lume.

Atacurile barbare de la festivalul „We are Sthlm” i-au risipit iluziile, dar nu au făcut-o să se întrebe dacă „multiculturalismul” e bun pentru țara ei.

În opinia lui Norman, în încercarea de a realiza o societate ideală, Suedia a creat o cultură a conformismului care suprimă adevărurile incomode și încurajează lașitatea morală, notează jurnaliștii de la The Guardian, ei înșiși mari susținători ai utopiilor neo-marxiste.

„Societatea suedeză este departe de a fi o utopie pluralistă”, spune Kajsa Norman, care pledează în continuare pentru „deschidere”, dar și o mai mare onestitate. Să nu credeți cumva că șocul atacarilor de la festival și scandalul uriaș a cutremurat conștiințele din establishmentul suedez. Dimpotrivă, propaganda merge mai departe, călcând pe cadavre.

De pildă, în ce privește asasinarea barbară în Maroc a celor două studente scandinave, televiziune de stat suedeză a fat asigurări că „omorul nu are nimic de a face cu Islamul”. Ba, mai mult, i-a avertizat pe suedezi să nu cumva să posteze pe internet filmul cu uciderea celor două fete (film trimis cu o cruzime diabolică de asasini mamei uneia dintre fete) pentru că riscă o pedeapsă de până la patru ani de închisoare.

Te-ar putea interesa și: