În Coreea de Sud, atunci când se naște un copil, acesta este considerat deja în vârstă de un an. În ziua de Anul Nou, mai câștigă un an. Aceasta înseamnă că un copil născut în decembrie ar putea avea doi ani în doar câteva săptămâni.

„Ce vârstă ai?” - o întrebare cât se poate de simplă care nu poate avea decât un răspuns. Nu și dacă te-ai născut în Coreea de Sud, acolo unde vârsta nu este doar un subiect sensibil, dar este și greu de precizat. În Coreea de Sud, nou-născuții au deja un an. De Anul Nou, vârsta lor mai crește cu un an. Asta înseamnă că un copil care se naște în decembrie va avea doi ani în doar câteva săptămâni.

Dar metoda de „epocă” s-ar putea să se schimbe în curând

Yoon Seok-yeol, președintele ales al Coreei de Sud, va încerca să desființeze această tradiție veche de secole. Lee Yong-ho, șeful comitetului de tranziție a președintelui ales, a spus că noua administrație prezidențială va căuta să standardizeze felul în care vârsta este calculată așa încât Coreea de Sud să fie în pas cu restul lumii.

Există trei moduri de a-ți număra vârsta în Coreea. Regulile de calcul al vârstei în Coreea de Sud au provocat „confuzie constantă” și „costuri sociale și economice inutile”, potrivit lui Yong-ho. Noua propunere pare să fi fost întâmpinată cu brațele deschise de o parte din sud-coreeni, dar experții nu sunt siguri că va fi implementată.

În Coreea de Sud, există trei metode diferite de a ține vârsta. Țara a folosit în mod oficial sistemul de calcul internațional, care ține cont de data de naștere a persoanei, în cele mai multe cazuri legale și administrative începând cu anul 1962.

Pare ciudat, dar metoda va fi aplicată

Coreea de Sud mai are un model oficial de a socoti vârsta unei persoane, potrivit căreia copiii au 0 ani la naștere, însă vârsta lor crește mereu pe data de 1 ianuarie. Sub această regulă, un bebeluș născut în decembrie 2020 ar avea doi ani în ianuarie 2022, chiar dacă, în realitate, mai sunt 11 luni până la ziua sa de naștere.

Această metodă este folosită mai ales pentru a defini vârsta legală a unei persoane în situații care s-ar putea aplica pentru o mare parte din populație, inclusiv în cazul regulilor privind serviciul militar obligatoriu și cele prin care minorii sunt protejați prin lege împotriva abuzurilor.

Și, firește, mai este și metoda „vârstei coreene”, folosită de toți membrii societății. Prin această metodă, oamenii au un an la naștere și înaintează în vârstă după ce serbează Revelionul, fără să se mai ia în considerare data de naștere.

O singură întrebare, trei răspunsuri

Dacă toate metodele sunt luate în considerare, de exemplu, starul K-pop Kim Tae-hyung, născut în 30 decembrie 1995, are 28 de ani potrivit „vârstei coreene”, 26 de ani potrivit regulilor internaționale și 27 de ani potrivit vârstei legale din Coreea de Sud.

Pentru unii, vârsta este doar un număr, dar în Coreea de Sud, vârsta este un subiect foarte serios.

Pentru sud-coreeni, să știi dacă o persoană este mai în vârstă sau mai tânără decât tine este mai important decât să îi cunoști numele, într-un context social”, a explicat Shin Ji-young, profesor de limbă și literatură coreeană la Universitatea din Coreea. „Este esențial [să cunoști vârsta] pentru a ști cum să te adresezi persoanei și titlul onorific care se cere.

Globalizarea i-a familiarizat pe sud-coreeni cu vârsta internațională. Asta are un impact asupra tinerilor care simt că sud-coreenii sunt ridiculizați pentru sistemele lor de socotire a vârstei, a spus Kim Eun-ju, profesor de Drept și Politici Publice la Universitatea Hansung.

„Riscăm să ne abandonăm unicitatea și cultura”

Nu este prima oară când oficialii sud-coreeni au încercat să stabilească o metodă unficiată de a calcula vârsta. În 2019 și 2021, doi legislatori au propus proiecte de lege asemănătoare, dar care au fost respinse mai apoi în parlament.

Experții au păreri divizate cu privire la această inițiativă și ce ar putea să însemne pentru societatea coreeană, în ciuda faptului că sunt de acord cu propunerea dintr-o perspectivă administrativă.

Metoda coreeană este o reflectare a tradiției, potrivit lui Jang Yoo-seung, cercetător al Centrului de Studii Orientale de la Universitatea Dankook. „Societatea noastră nu pare prea îngrijorată de abandonarea tradiției. Oare nu riscăm să ne abadonăm unicitatea și cultura și să devenim mai monotoni?”

Despre un lucru, însă, cu toții sunt de acord: chiar dacă metoda internațională de calculare a vârstei va fi adoptată, este puțin probabil ca sud-coreenii să nu mai folosească „vârsta coreeană” prea curând, scrie BBC.