„Nu crede tot ce primești pe Facebook sau WhattsApp.” Mesajul apare pe micile ecrane mai des decât „Metoda retragerii nu este sigură”.
„Informează-te doar din surse oficiale”, ne cere Ministerul de Interne, tutuindu-ne ca pe tablagiii care îi spală mașina lui Vela.
După care înalță pulanul amenințător: „Comunicarea de informații false se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani”.
Organul nu glumește. „Din surse oficiale” aflăm că Parchetul General a întocmit deja două dosare în temeiul articolului 404 din Codul Penal. Și epidemia e de-abia la început.
Al dracu’ guvern! Nu înghite minciuna nici când e în carantină! E decis să pună bocancul în prag. Să găbjească dușmanul de clasă care tulbură judecata poporului. Să scoată prostimea din înapoiere și să o călăuzească pe făgașul gândirii corecte.
Lăudabil țelul, meșter cârmaciul!
Doar o mică hibă umbrește avântul regimului Klaus către adevăr: autoritățile sunt ele însele cel mai mare izvor de dezinformare.
Iată două exemple din personajul meu favorit în această perioadă, Adrian Streinu-Cercel zis „Somitate”:
1. Pe 11 martie, invitat la Antena 3, el a avertizat populația că spirtul medicinal nu este bun la dezinfectare: „Alcoolul sanitar nu este bun, nu folosește la nimic. Spirtul medicinal nu e bun. (Sunt bune) substanțele care sunt pe bază de alcool, dar sunt speciale, care să fie biocide. Spirtul nu este biocid.”
Dar în Registrul Național al Produselor Biocide din ianuarie 2020, de pe site-ul Ministerului Sănătății, pe primul loc figurează „Alcoolul sanitar”.
Site-urile Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Centers for Disease Control and Prevention (CDC) sau European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC), confirmă și ele eficiența folosirii produselor pe bază de alcool la dezinfectare, fără a pomeni ceva despre biocide. Poate pentru că alcoolul cu o concentrație de peste 60% este implicit biocid.
2. Pe 27 februarie, într-un interviu la Digi 24, același Adrian Streinu-Cercel liniștea populația cu obișnuita-i dezinvoltură științifică: „Acest virus (COVID-19) este de zece ori mai slab decât virusul gripal”.
Pe 11 martie, doctorul imunolog Anthony Fauci, director al National Institute of Allergy and Infectious Disease, afirma în cadrul unei audieri în Camera Reprezentanților de la Washington: „Gripa are o rată a mortalității de 0,1%. Acesta (coronavirusul) are o rată a mortalității de 10 ori mai mare.”
Nici unul din cele două dosare penale deschise pentru răspândirea de informații false nu se referă la afirmațiile lui Streinu-Cerceș: unul are ca obiect „scurgerea” în public a informației despre închiderea școlilor, înainte de luarea unei decizii oficiale, al doilea zvonul despre închiderea Capitalei.
În primul caz, avem de-a face cu o informație care în cele din urmă s-a dovedit reală. Dacă, în zilele următoare, se va închide și Bucureștiul, cum e foarte posibil, atunci și al doilea caz devine caduc.
Cum vor putea dovedi procurorii în instanță că atunci când a „răspândit” cele de mai sus, Ziaristul X sau Utilizatorul de Facebook Y nu s-au bazat pe informații de încredere, dacă cele ce au scris / afirmat s-au confirmat ulterior? Cum vor putea demonstra intenția de a crea panică – un element absolut subiectiv – și, mai mult, în ce mod au pus aceste afirmații „în pericol securitatea națională”, așa cum prevede în mod expres articolul 404 din Codul Penal în baza căruia au fost deschise dosarele?
Pe 18 octombrie 2019, la Hotelul „The Pierre” din New York, Fundația Bill și Melinda Gates, împreună cu World Economic Forum și cu Johns Hopkins Center for Health Security, au organizat o simulare a unei pandemii de coronavirus. Reuniunea s-a numit Event 201 și la ea au fost invitați reprezentanți ai unor instituții sanitare, universități și companii multinaționale.
Primul caz de infecție cu COVID-19 înregistrat oficial în China (deși ascuns de autorități) a avut loc pe 17 noiembrie, conform ultimelor informații.
Despre strania coincidență a unei simulări organizate de câțiva dintre cei mai mari actori ai globalizării cu doar o lună de zile înainte de izbucnirea epidemiei, am mai scris.
Cunoscând modul în care, între timp, a evoluat răspândirea COVID-19 la nivel planetar și mai ales impactul său asupra societăților, o revenire asupra evenimentului Fundației Gates de la New York ar putea dezvălui unele elemente interesante, care au putut scăpa la o primă vedere.
Simularea Event 201 presupune că o epidemie de coronavirus izbucnește la o fermă de porci din Brazilia, este rapid transmisă la oameni și provoacă 65 de milioane de morți într-un interval de 18 luni, depășind astfel cea mai mortală pandemie din istorie, cea a Gripei Spaniole din 1918.
După ce detaliază acest scenariu terifiant, participanții avansează un pachet de șapte recomandări.
A șaptea dintre ele sună astfel:
„Guvernele și sectorul privat ar trebui să acorde o mai mare prioritate dezvoltării de metode pentru a combate dezinformarea înainte de următoarea pandemie.”
În cadrul simulării, unul dintre participanți, profesorul George F. Gao, director general al Chinese Center for Disease Control and Prevention, a afirmat:
„Avem mai multe cazuri (de îmbolnăviri) în China, s-au semnalat cazuri de deces și de asemenea echipa mea m-a avertizat că a apărut dezinformarea și că există persoane care cred că este vorba de mâna omului, că virusul a fost creat de vreo companie farmaceutică, astfel că există încălcări (ale reglementărilor impuse) și chiar decese provocate de dezinformare.”
Timothy Evans, director și decan la School of Population and Global Health la McGill University din Montreal, a vorbit despre necesitatea implicării instituțiilor mondiale, cum ar fi ONU sau OMS, în combaterea dezinformării ce ar putea veni din partea unor guverne naționale, chiar cu riscul de a se ajunge la „probleme de suveranitate”.
Evans a vorbit și despre necesitatea folosirea puterii „soft” și „stealth” pe care o pot exercita lideri religioși, din domeniul afacerilor sau alte personalități, pentru a influența liderii naționali.
Lavan Thiru, de la Monetary Authority din Singapore, a apreciat că ar putea fi nevoie ca guvernele să-și intensifice „măsurile concrete” împotriva știrilor false („fake news”).
„Poate că a venit momentul să expunem unele cazuri prin care putem să scoatem în față ca exemple pe anumiți autori și să-i dăm pe mâna justiției, să decidă ea dacă au răspândit cu adevărat informații false”, a spus Thiru.
Chiar dacă justiția va constata nevinovăția acestora, teama care se va instala va servi ca factor de autocenzură. De botniță. Exact acest rol îl au și cele două dosare penale deschise în România.
În pachetul de recomandări oficiale, participanții la Event 201 mai arată că guvernele și rețelele sociale vor trebui să colaboreze pentru a contracara „dezinformarea”.
Altfel zis, instituirea unei complicități între aparatul de cenzură care deja funcționează pe rețelele de socializare, și aparatul de stat care trimite mesaje de genul: „Nu crede tot ce primești pe Facebook”.
„Aceasta va necesita dezvoltarea capacității de a potopi („to flood”) media cu informații rapide, precise și consistente”, adaugă recomandările Event 201.
Comandamentul de a „îneca” opinia publică în informații, pentru a-i ține mintea ocupată, explică de ce alde Streinu-Cercel, Arafat sau Rafila sunt mai mult la televizor decât la lupta cu virusul.
În fine, arată Recomandarea nr. 7 a Event 201, „companiile de presă ar trebui să își asume obligația de a veghea ca mesajele de încredere să aibă prioritate și ca mesajele false să fie eliminate cu ajutorul tehnologiei”.
Scenariul lui Gates & Co. devine realitate: Facebook, Twitter, WeChat și TikTok s-au angajat săptămâna trecută să vegheze la puritatea mesajelor de pe platformele lor, în contextul pandemiei.
Mark Zuckerberg, de pildă, a declarat că rețeaua sa „elimină afirmațiile false și teoriile conspirației (legate de COVID-19) care au fost semnalate de principalele organizații de sănătate din lume”.
Facebook cenzurează și șterge, Procuratura vânează și deschide dosare penale, Internele ne luminează ideologic.
Sub pretextul pandemiei și sub acoperirea stării de urgență, războiul pentru a impune Sfântul Adevăr Oficial cu bocancul și pulanul a început.
Cum eu însumi am postat mai multe informații care contrazic doctrina oficială - inclusiv în acest scârbavnic editorial – profit de ocazie și mă autodenunț:
„Cetățene Anchetator, am o gândire penală!”