Escrocii sunt o categorie aparte de infractori. Pentru a putea fi escroc, trebuie să ai nişte calităţi native. Un astfel de infractor nu o să fie niciodată un „bombardier”, nu o să se bazeze niciodată pe forţa pumnului. Ci pe ceva mult mai puternic: pe forţa cuvântului.
Escrocii sunt o categorie aparte de infractori. Pentru a putea fi escroc, trebuie să ai nişte calităţi native. Un astfel de infractor nu o să fie niciodată un „bombardier”, nu o să se bazeze niciodată pe forţa pumnului. Ci pe ceva mult mai puternic: pe forţa cuvântului.
Escrocul se bazează pe calităţile lui native de a fi simpatic, de a câştiga încrederea oamenilor, de a minţi extrem de convingător. De cele mai multe ori, victimelor nici nu le vine să creadă că domnul distins, cu vorbire aleasă, care le făcea rost de lucrări de artă „origionale” şi povestea despre cum se întâlnea el la Paris, prin cafenele boeme, cu Rembrandt, Chagall sau Renoir, este un escroc. Ori băiatul simpatic, gata să-ţi sară în ajutor, chiar dacă nu aveai nevoie, este unul care te va jefui cu zâmbetul pe buze. Sau domnişoara stilată cu care nu-ţi era ruşine să mergi la braţ la cea mai simandicoasă dintre recepţii, este de fapt o escroacă.
Sunt multe victime care, deşi dosarele celor care i-au ţepuit au fost deja judecate, iar autorii sunt prin puşcărie, tot nu le vine să creadă că este adevărat ce au păţit. Că undeva, trebuie să fie o greşeală. A Poliţiei, a Justiţiei, a cuiva. Oricum, nu a lui, care s-a lăsat prostit. Căruia i s-au speculat slăbiciunile.
Escrocii „electronici”
Pandemia de coronavirus a strâns înapoi în ţară tot felul de infractori de prin toate colţurile Europei, pe unde se răspândiseră. Printre ei, şi escrocii. Care în România nu prea au pe cine trage în ţeapă. Fie că oamenii sunt săraci, fie că există posibilitatea ca un astfel de ţepuit să-i caute, poate nu singur, ci însoţit, ca să-şi recupereze banii de care a fost escrocat.
Astfel, a apărut o categorie nouă de escroci. Cei, hai să-i numim, „electronici”. Care îşi racolează victimelele pe reţelele de socializare. Acest mod de racolare are două avantaje: infractorul îşi poate atribui ce identitate vrea, poate pune ce poză doreşte şi, în plus, este mai greu, dacă nu aproape imposibil, să fie găsit de către victimă.
Cei care urmează să fie ţepuiţi sunt racolaţi de regulă dintre bărbaţii singuri, români care muncesc în străinătate. Li se speculează singurătatea. Dorinţa de a comunica în româneşte cu cineva, dar, mai ales, dorul de a auzi o vorbă bună. Ba chiar să li se spună cu sunt frumoşi şi iubiţi.
Cele care îi racolează sunt de regulă fete care, pentru că s-au închis puff-urile (n.a. bordeluri) în Germania, iar în Italia nu mai pot sta pe stradă, fac bani prin metoda îndrăgostirii pe reţelele de socializare.
După ce sunt astfel fezandate, victimelor li se toarnă o telenovelă siropoasă, cu iubeală lipicioasă sau cu tristeţe de plânge lumea în sală. Apoi li se cer bani. Iar ei, păcăliţi, plătesc. De multe ori, sume considerabile.
Mihail din Tulcea, căruia Delia i-a frânt inima în Anglia
Mihail din Tulcea, căruia Delia i-a frânt inima în Anglia
Mihail C., un bărbat de 32 de ani din Tulcea, devenit Maicăl după ce de doi ani a plecat din ţară şi lucrează la o spălătorie auto în Londra, a păţit-o mai rău decât ceilalţi ţepuiţi. Nici măcar nu mai ştie acum de ce plânge în hohote.
Îşi împărţea viaţa între spălătoria auto unde se spetea din zori şi până-n noapte şi cămăruţa mizeră, desprinsă parcă din scrierile lui Charles Dickens, pe care şi-a permis să o închirieze. Nu prea vorbea cu nimeni. Doar din când în când la telefon, cu mama rămasă în ţară, căreia îi şi trimitea bani. Dar şi cu dânsa, convorbirile erau scurte. UK nu mai este în UE şi telefoanele internaţionale costă. Iar el nu avea bani de risipit.
Acum, din cauza pandemiei, spălătoria a fost închisă, iar el a rămas şi mai singur, şi mai lipsit de mijloace materiale. Pe o reţea de socializare a cunoscut-o pe Delia –Deliuţa. Cel puţin aşa se prezenta. O fată minunată, care l-a cucerit repede. I-a spus că îl iubeşte. Că este un bărbat arătos. Iar pentru deschiderea dragostei lor, l-a rugat să-i trimită 40 de lire. I-a indicat şi adresa. Care era, totuşi, pe numele unui băiat. Intrigat, Maicăl a întrebat-o de ce nu-i dă datele ei, să-i trimită banii direct. Fata angelică din fotografia de pe fb, i-a spus că este adresa fratelui ei. Să-i trimită acolo, ca să nu afle părinţii.
Totuşi, Maicăl nu a picat chiar din prima în capcană. Nu i-a trimis cele 40 de lire. Nu-i nimic. Povestea de dragoste a continuat în on-line. Cu inimioare roşii postate, cu pupici dulci, cu declaraţii înflăcărate.
Maicăl a fost convins că Delia-Deliuţa îl iubește
Nici nu arăta rău. Aşa că în singurătatea lui londoneză, a decis să facă pasul cel mare. S-a hotărât să se căsătorească cu ea. I-a mărturisit-o cu emoţie. Tot pe Facebook. Pentru că de văzut, faţă în faţă, nu s-au văzut niciodată. Cel puţin până acum. Ea a lăcrimat un pic. Îl iubea, dar nu sperase la atât de mult din partea lui.
Maicăl a vrut ca Delia-Deliuţa, cea care urma să-i devină soţie, să vină la el la Londra. Eventual, să se şi cunune acolo. Numai că Delia –Deliuţa i-a spus că nu are bani de drum şi i-a cerut lui Maicăl 140 de lire. Pentru avion şi un suc în aeroport. Maicăl nici nu a mai stat pe gânduri. I-a trimis banii englezeşti la adresa indicată. A viitorului cumnat, cum ar veni. Un anume Marius, dacă aşa l-o fi chemând. Apoi a aşteptat înfrigurat veste de la Delia, să-i spună când vine la el. Numai că venirea tot întârzia.
Delia-Deliuţa i-a mai cerut nişte bani. Încă nu plecase din România. Maicăl a refuzat să-i mai trimită. Oricum, nici nu mai avea. Şi când funcţiona spălătoria, banii de drum pe care îi trimisese Deliei-Deliuţei îi câştiga în mai mult de o săptămână de muncă grea.
Atunci, ca în orice telenovelă care nu se încheie cu happy end fericit, Delia-Deliuţa l-a părăsit. Deşi a încercat să mai ia legătura cu ea, Maicăl nu a mai reuşit. Cu inima frântă, a decis să facă un apel la iubirea lui printr-o telviziune, convins că dacă ea se uită şi îl va vedea cum suferă sincer, îi va răspunde din nou şi povestea de iubire va fi reluată.
Aşa a apărut Maicăl la „Acces direct”, emisiunea de la Antena 1. Unde şi-a mai mărturisit o dată dragostea şi şi-a spus povestea care-i frânsese inima.
Șoc! Delia –Deliuţa era Deliu-Delioi
Șoc! Delia –Deliuţa era Deliu-Delioi
Nici nu a apărut bine poza Deliei pe ecran, că o avalanşă de apeluri s-a pornit, aducând veşti uluitoare. Delia-Deliuţa le mai spuseseră şi altora că-i iubeşte. Şi-i escrocase de bani. Dar o altă afirmaţie i-a rupt şi mai tare inima lui Maicăl.
Delicata, suava Delia-Deliuţa, de care se îndrăgostise nebuneşte şi căreia îi trimisese bani ca să vină la Londra să o ia de nevastă, era de fapt un bărbat.
Maicăl a avut un veritabil şoc. A început să înjure. După care a început să plângă. A plâns toată noaptea în cămăruţa lui desprinsă din Dickens. A plâns, până când dorinţa i s-a îndeplinit. Delia-Deliuţa se uitase la televizor şi acum îl căuta. Sub forma unei voci groase, de bărbat, care-l ameninţa cu moartea.
Acum, Maicăl plânge în continuare. Nici el nu ştie de ce. Plânge după iubirea pierdută? Plânge de ciudă că Delia-Deliuţa este de fapt bărbat? Plânge de spaimă ca nu cumva suava Delia să-şi pună în aplicare ameninţarea?