Citiţi şi: Război la graniţa României? Parlamentul aprobă în unanimitate cererea lui PUTIN de a trimite TRUPE în UCRAINA, până la „normalizarea situației politice din țară” | VIDEO
Președintele rus Vladimir Putin a minimalizat amenințările concrete lansate de SUA în replică la ordinul său de intervenție armată în SUA, precum decizia Washingtonului de a nu mai participa la summitul G8 de la Soci și suspendarea discuțiilor pe marginea unui acord comercial, discuții solicitate de Moscova.
Pentru că Ucraina nu este membru NATO, SUA și UE nu au obligația de a interveni pentru a o apăra. În același timp, o amplă acțiune internațională prin intermediul ONU este exclusă, dat fiind dreptul de veto al Rusiei în Consiliul de Securitate.
„S-au spus vorbe dure de către SUA și alte țări NATO. Acestea nu sunt în final decât vorbe goale. Sub nicio formă ele nu pot influența situația”, a declarat pentru ziarul Washington Post Kier Giles, analist militar specializat în Rusia la institutul Chatham House din Londra.
Drept dovadă că Vladimir Putin a cerut Parlamentului rus permisiunea de a interveni militar nu doar în Crimea, ci și în restul Ucrainei, și asta la o zi după ce Barack Obama a avertizat că orice încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei va fi profund destabilizatoare.
Și cotidianul New York Times amintește că republicanul George W. Bush a avut aceleași opțiuni limitate în 2008 când Rusia a invadat Georgia. Costurile în plan internațional ale acestei intervenții pentru Rusia au fost marginale și de scurtă durată. Nici după șase ani, Rusia nu respectă termenii acordului de încetrae a focului semnat cu guvernul de la Tbilisi. Și oricare ar fi fost costurile intervenției armate, acestea nu au împiedicat-o să procedeze la fel cu un alt stat vecin.
„Întrebarea este – sunt aceste costuri atât de mari încât să determine Rusia să nu profite de situația din Crimeea?” s-a întrebat retoric Kevin Ryan, general în rezervă, fost atașat militar la ambasada americană din Moscova, citat de NYTimes.
Michael McFaul, care tocmai s-a retras din postul de ambasador american la Moscova, subliniază că Washingtonul ar trebui să transmită un mesaj dur oamenilor ruși de afaceri prin care aceștia să înțeleagă că se vor trezi în final izolați în plan economic. „Trebuie o discuție foarte serioasă asupra sancțiunilor economice astfel încât să se înțeleagă că vor fi costuri” a declarat acesta.
Pe de altă parte, eforturile americanilor de a-i pedepsi pe ruși pentru ofensiva din Ucraina sunt zădărnicite de nevoia Washigtonului de a beneficia de cooperarea Moscovei în dosarul sirian, iranian și în programul de retragere din Afganistan de la finalul acestui an.
Casa Albă pare să nu pună în prim plan opțiunea unei riposte militare la ofensiva armată rusă din Ucraina. În mesajul său, Barack Obama a evitat să declare că o Ucraină instabilă reprezintă o amenințare la adresa securității naționale a SUA, ci că doar nu este în interesrul SUA, UE și a Rusiei.
În Europa, liderii s-au limitat la a-și exprima îngrijorarea față de escaladarea situației din Ucraina, dar nicidecum nu și-au asumat consecințele economice ale unei confruntări deschise cu Rusia, unul din principalii parteneri comerciali ai blocului comunitar.
Citiți și alte articole evz.ro despre criza din Ucraina:
