Utilizarea antibioticelor poate duce la un risc crescut de cancer de colon la toate vârstele, într-un interval de timp de 5 până la 10 ani după aceea, conform unui nou studiu realizat pe mai mult de 40.000 de cazuri de cancer în Suedia.
Mai exact, studiul a constatat că utilizarea antibioticelor a fost asociată cu un risc crescut de cancer de colon la pacienți cu vârsta peste 50 de ani și în special sub vârsta de 50 de ani. Consumul susţinut de antibiotice pentru o perioadă de timp mai lungă poate duce la o creştere a riscului de îmbolnăvire de cancer al colonului într-un interval de timp de 5 până la 10 ani.
Abuzul de antibiotice poate duce şi la alte afecțiuni, cum ar fi: ale stomacului, candidoză, astm, sinuzită, scăderea imunității, pietre la rinichi
Studii anterioare au arătat că antibioticele pot provoca modificări de durată ale microbiomului - comunitatea de microbi care trăiesc simbiont în tractul digestiv - iar aceste modificări pot favoriza apariţia cancerului de colon. De această dată, în cel mai mare studiu epidemiologic pentru explorarea acestei legături, cercetătorii au ajuns la concluzia că riscul ridicat ar putea fi specific cancerelor din aşa-numitul colon proximal, partea colonului care se conectează la intestinul subţire şi porneşte din partea inferior-dreaptă a abdomenului.
Riscul de cancer legat de consumul de antibiotice este mai mare în partea de început a colonului proximal, denumit colon ascendent, care se extinde din zona inferioară spre cea superioară-dreaptă a abdomenului, spune Sophia Harlid, specialistă în oncologie de la Universitatea Umea din Suedia.
Persoanele care au luat antibiotice pentru mai mult de 6 luni se confruntă cu cel mai ridicat risc oncologic
În colonul ascendent, cu 17% mai mare prin comparaţie cu persoanele care nu au luat deloc antibiotice, conform cercetării, publicată la începutul lunii septembrie în Journal of the National Cancer Institute. Însă chiar şi curele scurte de antibiotice sunt asociate unei creşteri a riscului de cancer de colon, deşi mult mai mic decât în cazul persoanelor care au luat antibiotice timp de mai multe luni. Aceste date oferă un motiv în plus de prudenţă înainte de prescrierea antibioticelor, în afara problemei bacteriilor rezistente la aceste substanţe, conform lui Harlid.
Potrivit American Cancer Society, cancerul colorectal este al treilea tip de cancer ca frecvență în Statele Unite și a doua formă de cancer cu rata cea mai crescută de mortalitate, după cancerul pulmonar.
Noul studiu întărește ipoteza că există o legătură între antibiotice şi cancerul de colon
Noul studiu a folosit date din Registrul de Cancere Colorectale al Suediei pentru a identifica zeci de mii de pacienţi care au primit acest diagnostic între anii 2010 şi 2016. Datele din Registrul suedez al medicamentelor prescrise au permis identificarea consumului de antibiotice al acestor pacienţi între anii 2005 şi 2016, pentru a verifica dacă există vreo corelaţie. Apoi, datele pacienţilor bolnavi de cancer au fost comparate cu datele altor 200.000 de suedezi sănătoşi din punct de vedere oncologic, din populaţia generală.
Echipa a identificat o corelaţie clară între consumul de antibiotice şi cancerul în colonul ascendent, dar nu au remarcat o astfel de legătură pentru cancerele apărute în colonul distal (rectum). Cercetătorii au dorit să identifice de ce antibioticele influenţează apariţia cancerului în colonul ascendent. Pentru acest lucru, au căutat în registrul medicamentelor prescrierile de hipurat de metenamină - un medicament folosit pentru prevenţia infecţiilor urinare la persoanele care suferă des de această afecţiune.
Deşi are proprietăţi antibacteriene, acest medicament nu afectează microbiomul intestinal pentru că se activează doar dacă urina este foarte acidă, a explicat Harlid. Astfel, pornind de la teoria că antibioticele cresc riscul de cancer pentru că distrug flora bacteriană din intestine, hipuratul de metenamină nu ar trebui să prezinte un risc similar.
După analiza tuturor datelor disponibile echipa a confirmat această ipoteză: antibioticele care afectează microbiomul intestinal prezintă o legătură cu cancerul de colon, nu şi hipuratul de metenamină
Aceste rezultate confirmă existenţa legăturii dintre antibiotice şi cancerul de colon, însă şi acest studiu are anumite limite. Spre exemplu, seturile de date nu au inclus informaţii cu privire la regimul alimentar al indivizilor din studiu, dacă erau sau nu fumători şi dacă consumau sau nu alcool - toţi factori de risc pentru cancerul de colon.
Recomandarea specialiștilor, în acest context, este ca toate persoanele cu vârsta pornind de la 45 de ani să facă un test de screening pentru depistarea timpurie a cancerului colorectal la un interval de 5 ani. Pentru a reduce riscul de cancer de colon, se recomandă evitarea consumului excesiv de alcool, renunțarea la fumat, mișcarea zilnică și dieta bogată în legume, fructe, cereale integrale.
Antibioticele, recomandate doar dacă beneficiile acestora depășesc riscurile
Potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenția Bolilor (CDC) din Statele Unite, antibioticele sunt utile în tratamentul infecțiilor bacteriene, dar nu și în al celor virale. Așadar, antibioticele nu au niciun efect în infecțiile cu virusuri, cum ar fi răceala, gripa sau infecția cu noul coronavirus.
Ne confruntăm cu o provocare imensă în ceea ce privește abuzul de antibiotice. Trebuie să cântărim foarte bine, ca medici, dacă beneficiile acestora depășesc riscurile și să le recomandăm pacienților doar atunci când sunt cu adevărat necesare, pentru a preveni fenomenul numit antibiorezistență. Acesta presupune că un microorganism capătă rezistență la efectele unuia sau mai multor antibiotice, a declarat dr. Michael Woodworth, profesor în Boli Infecțioase la Universitatea de Medicină Emory din Atlanta, pentru medicalnewstoday.com.