Brazilianul Sebastiao Lazaroni, care l-a avut elev pe actualul tehnician al Stelei la începutul anilor '90, a explicat pentru EVZ eşecul românului în Italia.
Marius Lăcătuş, antrenorul echipei de fotbal Steaua, se întoarce mâine la Firenze, acolo unde a trăit cea mai neagră perioadă din cariera de fotbalist, decis să nu piardă meciul cu Fiorentina, din etapa a doua a grupelor Ligii Campionilor. „Fiara“ n-are amintiri deloc plăcute din oraşul toscan.
Între atâtea succese, Lăcătuş, cel mai aureolat jucător din istoria Stelei (a pus umărul la 21 dintre cele 50 de trofee aflate în vitrina „roş-albaştrilor“, dintre care o Cupă a Campionilor, o Supercupă a Europei şi 10 titluri de campion), a avut parte şi de o perioadă deprimantă ca jucător. Se întâmpla în 1990, imediat după Cupa Mondială din Italia, unde se făcuse remarcat prin cele două goluri marcate în poarta rusului Rinat Dasaev.
Încântat de jocul în viteză al românului, magnatul Mario Cecchi Gori, un renumit patron din industria cinematografică italiană, a decis să-l aducă la echipă pe Lăcătuş, concomitent cu angajarea lui Sebastiao Lazaroni, antrenorul cu care Brazilia dezamăgise la Coppa del Mondo. Sub comanda lui Lazaroni, românul n-a rupt norii. Nu s-a putut impune într-o echipă aflată în reconstrucţie şi, în 21 de jocuri de campionat, a marcat doar de trei ori. A plecat în Spania, la Oviedo, având în desagă o experienţă nefericită în Serie A, considerat la acea vreme cel mai puternic campionat din lume.
EVZ a reconstituit povestea şederii lui Lăcătuş la Firenze. De bază este mărturia brazilianului Sebastiao Lazaroni, antrenor ajuns în prezent la formaţia Qatar Sport Club.
PROBLEMA MARIANEI
„Nu mă pot acomoda cu oraşul!“
În jurul eşecului înregistrat de Lăcătuş la Fiorentina circulă mai multe legende. Una este legată de faptul că el a fost adus de patronul Mario Cecchi Gori peste capul antrenorului Sebastiao Lazaroni, care nu l-a avut niciodată la inimă, în pofida declaraţiilor oficiale pline de afecţiune. Cealaltă poveste o priveşte pe Mariana Lăcătuş, soţia fostului internaţional. La Firenze, în timp ce se afla la masă cu toată echipa, Mariana ar fi spus în gura mare că nu-i place oraşul şi că nu se poate acomoda! A fost momentul rupturii între familia Lăcătuş şi club. Italienii n-au vrut să mai audă de români, iar jucătorul a fost vândut la sfârşitul sezonului. EVZ a dorit să afle punctul de vedere al Marianei Lăcătuş în legătură cu acest episod. „Nu dau interviuri! Nu insistaţi!“, a fost răspunsul ferm al soţiei lui Lăcă.
INTERVIU
„Marius era un revoluţionar, în felul lui!“
EVZ: Domnule Lazaroni, ce amintiri vă trezeşte numele Marius Lăcătuş? Sebastiao Lazaroni: Lăcătuş? Forte! Am lucrat un sezon cu el la Fiorentina. Avea determinare, era foarte motivat, chiar se enerva şi era nemulţumit, dar asta arăta răutatea lui în joc. Era un revoluţionar, în felul lui! Nu lipsea de la antrenamente, se comporta ca un profesionist. A sosit odată cu mine la echipă şi a plecat după un sezon. Juca bine în meciurile de pregătire şi în partidele oficiale. Totuşi, de ce nu s-a adaptat la Firenze? I-a fost destul de greu acolo... Situaţia a stat în felul următor: s-a schimbat echipa în anul în care am venit eu şi Lăcătuş la Firenze. Au plecat Baggio, Batistini şi au fost aduşi jucători din Serie B şi din Serie C. Aveam ca obiectiv salvarea de la retrogradare. Din acest motiv, el a jucat pe postul de vârf avansat, deşi era jucător de bandă. Îi plăcea mai mult să joace pe margini. Atunci de ce nu l-aţi folosit pe postul lui favorit? Fiindcă n-aveam altul mai bun care să joace vârf împins! Am preferat să-l bag pe el acolo. Se spune că nu prea l-aţi avut la inimă şi că aveaţi alt jucător preferat pentru postul de „aripă“... Nu este adevărat. Mi-a plăcut jucătorul Lăcătuş. Lucrurile stau aşa cum vi le-am spus.
„Avea cel mai mare salariu din echipă“
Ce statut avea Marius la Firenze? Preşedintele Mario Cecchi Gori l-a iubit enorm. A insistat să-l aducă la echipă. De asemenea, Lăcătuş beneficia de încrederea suporterilor. Păcat că echipa suferea în acele vremuri, nu făcea performanţă. A nimerit într-o perioadă de tranziţie. Singurele valori de la Fiorentina erau Dunga şi Lăcătuş. Echipa nu era la acelaşi nivel cu valoarea lui Lăcătuş. El era peste media formaţiei. A fost prea mare pentru Fiorentina acelor vremuri! Din acest motiv, el şi Dunga aveau cele mai mari salarii din echipă. Atunci de ce a fost vândut la Oviedo, dacă era bun? A fost decizia clubului. Să răspundă la această întrebare cei care conduceau Fiorentina! Eu n-am avut mereu ultimul cuvânt la echipă. În cazul lui Lăcătuş, nu eu am decis. După ce a plecat el de la echipă, la şase luni am plecat şi eu de la club. Fiorentina a picat apoi în „B“.
Cum vedeţi meciul Fiorentina - Steaua, de mâine? Ce pronostic daţi? Va fi un meci tare, de luptă. Fiorentina s-a schimbat mult în bine faţă de perioada în care eram eu. Îl are acum pe Mutu, care şi-a revenit după suspendarea dictată în urma perioadei de dopaj. Nu sunt mag, sunt antrenor, aşa că nu pot spune cât va fi scorul. Îi urez succes lui Lăcătuş. „Dintre români mă ştiu doar cu Mircea Lucescu“
Credeţi că fanii de la Fiorentina îşi vor mai aminti de Lăcătuş? N-am dubii. Veţi vedea că va fi bine primit la Firenze. Acolo e un public cald, cu oameni buni, care au mult bun-simţ. Care este imaginea cu care aţi rămas după colaborarea cu Lăcătuş? O persoană simpatică. Chiar am venit în România, pentru o partidă amicală. Am luat masa cu el... Aveţi prieteni sau cunoştinţe printre români? Nu prea. Mă ştiu doar cu Mircea Lucescu, care a antrenat în Italia. Acum parcă e antrenor prin Rusia (n.r. - „Il Luce“ antrenează, de fapt, în Ucraina).
LUMEA PETRODOLARILOR
Lazaroni lucrează cu „doctorul Jamal“
La 16 ani după despărţirea de Fiorentina, Lazaroni vorbeşte stâlcit italiana. O amestecă, fără să vrea, cu portugheza. Sud-americanul este un globetrotter. A schimbat echipele ca pe şosete, iar în periplul său prin fotbal a fost în două rânduri selecţioner: la naţionala ţării sale, Brazilia, şi la reprezentativa statului Jamaica. Nu e uşor să dai de urma lui Lazaroni. Plecat din Europa, unde a pregătit ultima oară formaţ ia portugheză Maritimo Funchal, brazilianul a ajuns în Qatar, la formaţia Qatar Sports Club. La sediul clubului nu răspunde nimeni la ora amiezii. Arabii respectă cu sfinţenie Ramadanul. Odată găsit un oficial la club, acesta te îndrumă către unul dintre şeici. „Trebuie să daţi de doctorul Jamal. El e managerul clubului. Noi n-avem voie să dăm informaţii“. Doctorul Jamal răspunde la telefon, dar cum aude vorbindu-se altă limbă decât araba, pasează aparatul unui aghiotant.
GLOBETROTTER
Sebastiao Barosso Lazaroni
Flamengo (1984-1986), Vasco da Gama (1987-1988 şi 1994), Al-Ahli (1988), Gremio (1988), Parana (1989), naţionala Braziliei (1989-1990), Fiorentina (1990-1992), Al-Hilal (1992- 1993), Bari (1992-1993), Leon (1992- 1993), Fenerbahce (1996-1997), Shanghai Shenhua (1999), naţionala statului Jamaica (2000), Botafogo (2000-2001), Yokohama Marinos (2001-2002), Al-Arabi (2003-2004), naţionala statului Jamaica (2004- 2005), Juventude (2005), Trabzonspor (2006), Maritimo Funchal (2007- 2008), SC Qatar - în prezent; > Performanţe: trei titluri ale Braziliei (Flamengo - 1986, Vasco da Gama - 1987 şi 1988) şi Copa America (Parana - 1989).
Corespondenţă din Florenţa