Ștefan Iojica își pierde viața după ce realizase prima unire a românilor și se împrietenise cu Mihai Viteazul

Ștefan Iojica era cancelarul Transilvaniei, condusă de Sigismund Bathory, când a gândit și a făcut prima Unire a Țărilor Române, în 1595.

Era unul dintre cei mai iluștri reprezentanți ai aristocrației românești, provenind dintr-o familie din Banat.

Unirea a făcut-o sub sceptrul principelui Transilvaniei, Sigismund Bathory.

Ștefan Iojica a devenit și mare căpitan al Curții Transilvaniei și a cumulat în mâinile sale o putere imensă, în condițiile în care principele Transilvaniei, Sigismund Báthory, dădea dovadă de o instabilitate psihică accentuată.

Ștefan Iojica a pus la cale, în 1595, prima Unire a Țărilor Române.

În mai 1595, în contextul luptei antiotomane, care îl făcea dependent de ajutorul Transilvaniei, voievodul Mihai Viteazul a acceptat Tratatul de la Alba Iulia, semnat de delegația de boieri, condusă de mitropolitul ortodox al Ungrovlahiei, trimisă de Mihai la Curtea lui Sigismund Báthory.

Conform acestui tratat, Mihai Viteazul își păstra titlul de principe, însă devenea vasalul lui Sigismund Báthory și acționa în Valahia în calitate de guvernator al acestuia. În schimb, principele Transilvaniei făgăduia ajutor militar.

Acest ajutor militar i-a fost deosebit de util lui Mihai Viteazul după bătălia de la Călugăreni, în care armata lui Mihai Viteazul a învins avangarda oștii otomane, apoi a fost nevoită să se retragă spre munți, în timp ce turcii începeau transformarea Valahiei în pașalâc.

Citește și Mihai Viteazul deschide drumul spre Prima Unire

Împreună, oștile Transilvaniei și Valahiei au revenit, au înfrânt spectaculos oastea otomană și au obținut, sub conducerea lui Mihai Viteazul, marea victorie de la Giurgiu, care i-a adus principelui Valahiei faima unuia dintre cei mai mari generali ai Creștinătății.

Marele principe Mihai nu a folosit niciodată titlul de voievod al Țării Românești. Pur și simplu, denumirea de Țara Românească nu exista în epocă, iar principatul se numea Valahia.

Ștefan Iojica a desăvârșit Unirea Țărilor Române în contextul în care a decis înlăturarea voievodului Moldovei, Aron Tiranul, și înscăunarea, în iunie 1595, lui Ștefan Răzvan pe tronul voievodatului dintre Carpați și Nistru.

Prima Unire nu a ținut decât două luni. În august 1595, Ștefan Răzvan a fost detronat de către Ieremia Movilă, înscăunat cu sprijinul Poloniei.

Ștefan Iojica a devenit unui dintre prietenii lui Mihai Viteazul.

Dar când Sigismund Báthory a început tratativele cu Habsburgii, în vederea renunțării la tronul Transilvaniei, în 1597, Ștefan Iojica a încercat să alcătuiască o coaliție care să lupte pentru salvarea celor două principate românești.

El i-a propus lui Mihai Viteazul să devină principe al Transilvaniei și al Valahiei și să încerce să preia și domnia asupra Bulgariei, care urma să fie eliberată de turci.

Însă planurile sale nu au mai putut fi duse la capăt. Sigismund Báthory l-a arestat în plină reuniune a Dietei Transilvaniei și l-a predat Habsburgilor.

Aceștia l-au dus la Satu Mare, unde l-au executat la 1 septembrie 1598.

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric