Aproximativ 1.400 de ofițeri și subofițeri MAI care, de-a lungul anilor, au participat la misiuni de pace peste graniţe, nu au primit un drept prevăzut de lege pentru că li s-a ascuns existenţa unei hotărâri de guvern în baza căreia aveau dreptul la o diurnă de 41 de USD pe zi. Cei mai mulți au demarat procese cu MAI şi și-au cerut drepturile. După câteva acțiuni câstigate, situația s-a complicat. EVZ a vorbit cu avocatul care a inițiat procesul.
Iancu Toader, primul avocat care a inițiat un astfel de proces, a povestit pentru EVZ de unde a pornit totul și care este, în acest moment, situația, după ce ICCJ, la solicitarea Ministerului de Interne, a clarificat mai multe aspect legate de interpretarea legii.
Primul proces- un polițist care a lucrat în Congo
”Procesul a plecat de la un participant la o misiune din Congo, un polițist roman, dar în primă fază era vorba despre decontarea drepturilor de transport” a povestit avocatul Toader. ”Astfel, am descoperit existența uneo Hotărâri de Guvern, 1086 pe 2004 cu privire la plata diurnei, recreeree, alocații pentru polițiștii, jandarmii, militari care lucrează în teatre de operațiuni”, a povestit avocatul.
Hotărârea, adoptată în 2004, nu a fost publicată în Monitorul Oficial însă a fost transmisă MAI care a decis să nu o aducă la cunoştinţă poliţiştilor şi jandarmilor şi să nu o pună în aplicare.
”Pentru polițistul care a lucrat în Congo am obținut o primă astfel de hotărâre a instanței. Au urmat apoi alții, oameni care au lucrat în Kosovo, Ucraina, Haiti, în Timorul de Est, etc. Zone dificile, zona de conflict, unde oamenii au avut misiuni de doi, trei ani, departe de case și de familii, în condiții de risc, în lumi cu legi și reguli diferite. Au povești de viață teribile, impresionante. Sunt oameni care s-au îmbolnăvit de malaria, au luat virusuri necunoscute, alții care au reformat efectiv sisteme. Iar statul roman nu că nu le-a plătit drepturile, ci le-a ținut ascunse”, a mai spus avocatul Iancu Toader.
ICCJ a clarificat lucrurile
După ce primele procese au fost castigate și banii plătiți, în fața valului de oameni aflați în astfel de situații care au început să-și ceară drepturile, Ministerul Afacerilor Interne a făcut un pas înapoi. A refuzat să dea banii şi a cerut Înaltei Curţi să constate prescripţia plângerilor, susţinând că poliţiştii şi-au cerut drepturile prea târziu. Mai exact, reprezentanţii Ministerului au susţinut că veteranii care au participat la misiuni de pace trebuiau să ştie de conţinutul HG 1086, pe motiv că într-o HG dată 11 ani mai târziu, 582 din 2015, se menţionează existenţa HG 1086. Raţionamentul MAI-ului era că că poliţiştii trebuiau să-şi ceară drepturile în termen de 3 ani de la momentul HG 582, trei ani reprezentând termenul de prescripţie şi că plângerile făcute după 2018 nu mai trebuie luate în considerare.
Înalta Curte a statuat însă că: "Deşi din principiul general de drept 'nemo censetur ignorare legem' decurge prezumţia de cunoaştere a legii, aceasta nu poate opera în privinţa Hotărârii Guvernului nr. 1.086/2004 pentru că prezumţia este într-o necesară şi directă relaţie cu aducerea la cunoştinţă a actului normativ prin publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I. Neavând regimul juridic de act normativ publicat pe această cale căreia legiuitorul, prin art. 108 alin. (4) din Constituţie şi art. 11 din Legea nr. 24/2000, îi conferă valoarea de unică sursă de aducere la cunoştinţa generală a informaţiilor privind conţinutul actelor normative, în privinţa hotărârii de Guvern în discuţie nu poate opera prezumţia de cunoaştere menţionată anterior".
MAI a invocat ca argument pentru constatarea prescripţiei faptul că dacă aceştia ar avea câştig de cauză, statul ar trebui să le plătească veteranilor 24 de milioane de euro sau USD plus dobânzile legale.
Românii, cel mai prost plătiți
MAI crează, pe de altă parte, și o situație discrimatorie, spune avocatul Iancu Toader. ”Atât timp cât au existat procese castigate și au existat personae care au și primit banii, nu poți tu, minister, tu, stat roman, să le spui celorlați aflați în exact aceeași situație, gata, vouă nu vă mai dăm!”
Acesta amintește și faptul că oricum românii erau discriminați, din punct de vedere al sumelor, față de colegii din alte țări europene sau din State, care lucrau alături de ei în teatrele de operațiuni. Făcând aceeași muncă, în aceleași condiții. ”Am vorbit mult cu oamenii, știau, că vorbeau între ei când erau în misiune şi vedeau cum colegii din absolut toate ţările aveau drepturi mult mai mari. Ei credeau, pe-atunci, că primesc mai puțini bani doar pentru că România e o țară mai săracă, nicidecum că ei au drepturi, dar nu le sunt achitate” a mai spus avocatul.
Temerea lui este că, desi acum ICCJ a clarificat situația cu privire la textul de lege, MAI va recurge la toate căile de atac pentru a încerca sa nu achite sumele. ”Dar nu vor face decât să îngreuneze povara, iar sumele cresc, se adaugă dobânzile. Ca să nu mai vorbim de moralitatea acestor decizii. Nu așa se tratează oameni care au lucrat, care au reprezentat România cu cinste peste tot”, a conchis Toader.