Românii care suferă de depresie şi alte tulburări emoţionale, dar nu-şi permit ajutor specializat, fac abuz de pastile antidepresive, care sunt compensate.
Cu toate că în România, numărul sinuciderilor e aproape la fel de mare ca cel al deceselor survenite în urma accidentelor, consilierea specializată şi psihoterapia nu sunt decontate de Casa de asigurări şi nici în noul proiect al legii sănătăţii nu se face vreo referire în acest sens. Actul normativ prevede, în schimb, decontarea unor tratamente alternative pentru care nici nu se cere să fie efectuate de către medici, precum terapia florală, cuantică şi alte terapii chinezeşti. Psihiatrul, colac de salvare pentru săraci Ioana B., 42 de ani, este divorţată, are un fiu adolescent şi este depresivă. Pe lângă separarea de soţ, a rămas şi fără serviciu, iar de mai bine de un an nu iese din casă fără să-şi ia medicamentele.
La primele semne ale depresiei, s-a adresat medicului. "Mi s-a recomandat consiliere. Însă nimeni nu o face gratis", explică Ioana.
Pentru că nu are bani de terapie, s-a mulţumit cu antidepresivele prescrise de pshiatru, singurele care sunt compensate. "Casa de asigurări decontează doar serviciile de psihiatrie, dacă sunt necesare, deci cu trimitere. E vorba de boli psihice, programe de dezalcoolizare. Nu se decontează consilierea pentru depresie post-partum, să zicem", subliniază Cristina Călinoiu, purtătorul de cuvânt la Casei de Asigurări Bucureşti. Depresia uşoară s-ar putea trata cu succes şi fără pastile Aşa se face că pacienţii cu forme uşoare de depresie ajung să înghită pastile antidepresive care dau o serie de efecte adverse şi chiar dependenţă, deşi problema lor s-ar putea rezolva doar cu terapie.
"Psihiatrii nu fac altceva decât să prescrie tratament, ei nu fac psihoterapie, care în unele cazuri de depresie poate să fie singura soluţie de vindecare sau să completeze tratamentul", motivează psihoterapeutul Keren Rosner. Un alt exemplu în acest sens este Lucian O., în vârstă de 29 de ani. Bărbatul a devenit anxios, după ce la locul său de muncă au avut loc restructurări masive, iar el a început să se simtă ameninţat. Astfel a ajuns dependent de alprazolam, unul dintre cele mai în vogă medicamente de acest gen.
"Medicul de familie zicea că ar trebui să fac terapie, dar mă costă 200 de lei pe lună, în condiţiile în care eu câştig 1000 de lei, şi am şi alte cheltuieli. Aşa am ajuns la psihiatrie". Familia ţine locul psihologului Dacă oriunde în lumea civilizată, un pacient căruia i se face o amputare sau care e diagnosticat cu cancer este consiliat de un specialist, la noi în ţară, acest lucru cade în sarcina familiei. Însă rudele sunt, la rândul lor, afectate. "Mama a suferit un accident şi a trebuit să i se amputeze braţul drept, la 53 de ani. Eu, tata şi fratele meu eram la pământ. Ea se vedea dintr- o dată neputincioasă, handicapată. Credeam că medicul chirurg îi va explica una, alta, dar nici vorbă de consiliere specializată. Am ajuns noi, membrii familiei să citim articole de psihologie şi să încercăm să suplinim", povesteşte Georgiana C., o tânără de 30 de ani. Medicii, deja suprasolicitaţi, nu mai au însă timp şi de consiliere. "În orice spital din ţările civilizate, aceste lucruri se discută cu psihologul", ne-a declarat un chirurg timişorean. Terapiile pentru anxietate şi depresie, priorităţi la decontare Conducerea Colegiului Psihologilor a trimis o adresă Ministerului Sănătăţii prin care solicită decontarea psihoterapiei de către casele de asigurări, aşa cum se întâmplă în multe ţări europene precum Franţa, Marea Britanie, Germania, Olanda sau Belgia. Psihologii consideră că ar trebui decontate cu precădere terapiile pentru anxietate şi depresie, terapia de susţinere pentru bolnavii de cancer, dar şi serviciile de logopedie. "O persoană cu anxietate generalizată sau depresie este invalidată social, nu mai dă randament şi are risc suicidal", adaugă psihologul Keren Rosner. Poziţia autorităţilor pe acest subiect este însă vagă. "Reglementarea serviciilor de psihoterapie urmează să se facă în legislaţia secundară. Până acum s-a discutat doar la nivel de principii", precizează Călin Alexandru, director în cadrul Ministerului Sănătăţii. "O persoană cu anxietate sau depresie este invalidată social, nu mai dă randament la muncă şi are risc suicidal" KEREN ROSNER, psihoterapeut