Tezaurul termal al României. Stațiunile din vestul țării istorie, natură și sănătate. Băile Herculane, Geoagiu Băi sau Aquae Călan oferă un cocktail de istorie, natură și sănătate la pachet.
Tezaurul termal al României. Cele mai vechi stațiuni cu ape termale se află în vestul României, păstrând vestigii ale termelor antice și medievale. Sunt căutate de turiști pentru izvoarele calde și puternic mineralizate.
Tezaurul termal al României. Băile termale erau faimoase încă din Antichitate
Mai multe așezări din vestul României au devenit faimoase încă din Antichitate datorită izvoarelor lor termale. Începând din secolul al II-lea, romanii le-au transformat în stațiuni ale provinciei Dacia.
Ruinele băilor termale antice din România au fost redescoperite în Evul Mediu. Se aflau în împrejurimile unor sate mici și izolate de pe Văile Cernei, Streiului, Geoagiului și Crișului. În secolul al XIX-lea, noile stațiuni clădite pe ruine erau căutate de elita Imperiului Austro-Ungar și de boierii din sudul României.
Stațiunile au intrat în declin dramatic după 1990. Din fericire investițiile recente au revitalizat complexuri turistice istorice. Turiștii încep să revină în număr tot mai mare.
Băile Herculane, stațiunea adorată de împăratul Franz Josef
Izvoarele calde, sulfuroase, bromurate și iodate din Munții Banatului atrag cohorte de turiști la Băile Herculane, în județul Caraș-Severin. Așezarea de pe Valea Cernei datează din secolul al II-lea și a fost înființată de romani. Inscripțiile îi atestau denumirea antică Ad Aquas Herculi Sacras.
Băile Herculane s-au dezvoltat ca staţiune în secolul al XIX-lea. În actuala Piață Hercules au fost ridicate mai multe clădiri inpozante, destinate oaspeților de vază din Imperiul Austro-Ungar.„Este cea mai frumoasă stațiune de pe continent“, scria împăratul Franz Joseph.
Stațiunea are numeroase clădiri și monumente inspirate din mitologia romană. Regimul comunist a extins stațiunea, clădirile de epocă fiind completate de câteva mari complexuri hoteliere. Erau destinate turismului de masă.
Herculane este în amplu proces de reabilitare
După 1990, staţiunea Băile Herculane a intrat în declin accentuat. Numărul turiștilor s-a redus, sezonul estival fiind singurul cu un flux constant de vizitatori.
În ultimii ani, mai multe monumente și clădiri de epocă din centrul stațiunii au fost reabilitate. Altele se află în etapa de șantier. Câteva clădiri vechi, ca Ansamblul Neptun, sunt în stare avansată de degradare. Statuia legendarului Hercules a rămas locul cel mai iubit din stațiune.
În împrejurimi, călătorii sunt invitați să exploreze numeroasele monumente ale naturii din Parcul Național Domogled-Valea Cernei și de pe Clisura Dunării. La doar 20 de kilometri de Băile Herculane se află Cazanele Dunării. Dar și cea mai mare statuie din România, Chipul lui Decebal, sculptat în stânci, la Orșova.
Stațiunea Geoagiu Băi și termele de la Germisara
În Munții Metaliferi, în jurul complexul termal antic Germisara s-a dezvoltat staţiunea Geoagiu Băi. Ruinele complexului antic, sub forma unui crater, au fost restaurate la mijlocul anilor ’80. Printre numeroasele artefacte, au ieșit la iveală 11 plăcuţe votive de aur, pe care anticii le-au adus zeităților.
Stațiunea Geoagiu Băi / Sursă foto: Arhivă EVZ
În prezent, stațiunea din Hunedoara atrage prin ștrandul cu ape termale sau cascada Clocota. Dar și prin bisericile medievale construite peste vestigii ale monumentelor antice.
În apropiere de Geoagiu, pe Valea Mureșului, zona de sud a Munţilor Metaliferi este traversată de numeroase izvoare minerale şi termale. Astfel de izvoare se află în satele Păuliş, Boholt, Hărţăgani, Banpotoc, Rapolt, Bobâlna, Bozeş şi Băcaia din Hunedoara. Însă doar câteva comunităţi le folosesc ca locuri de relaxare.
Satul natal al părintelui Arsenie Boca, tezaur de ape termale
În nordul Munților Metaliferi, pe Valea Crișului Alb, cele mai cunoscute izvoare termale se găsesc în stațiunea Vața de Jos.
Apele bogate în calciu, sulf, sodiu şi magneziu au devenit faimoase pentru calităţile lor terapeutice în secolul al XIX-lea. Atunci, o mică stațiune a fost înființată aici. Publicaţiile din Imperiul Austro-Ungar prezentau adesea beneficiile aduse de apele de la Vaţa.
La începutul secolului al XX-lea, băile de la Vaţa erau vizitate frecvent de regele Carol al II-lea. În anii ’70, regimul comunist a extins stațiunea. A devenit un loc de tratament pentru turiștii cu afecțiuni ale sistemului locomotor și sistemului nervos periferic.
„De când sunt aici, am văzut venind oameni în baston și plecând vioi, ca niște sportivi“, relata fostul medic balneolog al stațiunii, Marilena Suciu.
Așezarea de origine a Sfântului Ardealului s-a reinventat
După 1990, complexul balnear a ajuns în patrimoniul Romtelecom, dar a fost închis în 2010. Timp de mai mulți ani, localnicilor le-a rămas doar „scăldătoarea porcilor“. Este un mic lac din spatele complexului, alimentat printr-o conductă cu apă termală.
foto: Virtual Press
De câțiva ani, complexul de la Vața de Jos a fost achiziționat de investitori privați și restaurat complet. Stațiunea Vața de Jos a fost redeschisă în anul 2022, devenind una dintre atracțiile zonei. Iubitorii de călătorii pot găsi în împrejurimile stațiunii și alte locuri captivante.
Pe drumul spre locul natal al părintelui Arsenie Boca, supranumit Sfântul Ardealului, localnicii au așezat troițe, picturi și monumente în memoria acestuia.
Aquae Călan, stațiunea de la poalele cetăților dacice
În centrul satelor de pe Valea Streiului, un monument enigmatic, ridicat din mijlocul bălților și mlaștinilor, atrăgea atenția călătorilor. Traversau ținutul pe vechiul drum roman care lega capitala antică Ulpia Traiana Sarmizegetusa de minele de aur din Munții Apuseni. Aici, la Călan Băi, se găsesc ruinele stațiunii termale cunoscute din vremea dacilor și romanilor sub numele de „Ad Aquas“ (Aquae).
În trecut, atmosfera din jurul bazinului de la Călan era de primăvară perpetuă. Apa nu îngheţa, devenind un paradis al broaştelor. Împrejurimile termelor de lângă râul Strei erau feerice şi romantice. Baia aducea însănătoşirea, scria cărturarul Aron Densuşianu în secolul al XIX-lea.
Cu timpul, în jurul vechii stațiuni antice, panorama a suferit transformări radicale. Uzinele metalurgice și apoi Combinatul Victoria au acoperit aproape 100 de hectare pe malul stâng al Streiului. Din anii ’60, mai multe cartiere de blocuri au format noul oraș muncitoresc Călan, pe malul drept al râului.
Mai multe bazine cu apă și apă termală au fost construite în ultimele decenii în jurul vechii Linguri romane. Unele sunt alimentate cu apă termală. Prin Călan trec mai multe rute spre cetățile dacice din Munții Orăștiei, spre Munții Retezat și Șureanu, spre Castelul Corvinilor din municipiul învecinat, Hunedoara, dar și Mănăstirea Prislop, aflată la circa 20 de kilometri, notează Adevarul..