Între 7 și 10 iunie, la Torino, va avea loc o nouă întâlnire a faimosului grup Bilderberg, despre care atât extrema dreaptă și stângă, cât și adepții teoriilor conspirației universale susțin că i-ar reuni pe adevărații stăpâni ai lumii. Ca de fiecare dată, lista participanților și temele aflate în dezbatere vor fi dezvăluite cu numai câteva zile înainte, un nou motiv ca speculațiile să înflorească. De altfel, secretomania care învăluie aceste reuniuni încă de la începutul lor, în 1954, a dat naștere multor teorii abracadabrante.

Pagina oficială a celebrului grup afirmă, ca de obicei, că e vorba de un forum informal la care participă 100-150 de lideri politici și experți din industrie, finanțe, media și mediul academic. „Nu există o agendă detaliată, nu va fi propusă nicio rezoluție, nu va fi votată nicio hotărâre și nu va fi dată publicității nicio declarație.”

Cei care participă la aceste reuniuni nu au voie să spună ce se discută acolo. E însă vorba de lucruri importante pentru întreaga planetă. Și nu e vorba de un schimb liber de idei, ci de decizii cu impact global. De ce ar participa altfel la asemenea reuniuni cei mai influenți oameni ai lumii? Ca să dăm un singur exemplu, anul trecut la dezbateri au luat parte Christine Lagarde, șefa Fondului Monetar Internațional, regele Olandei, fostul secretar de stat american Henry Kissinger, președinții unora dintre cele mai puternice corporații din lume, precum și foști înalți demnitari ai comisiei europene (José M. Durão Barroso) sau foști șefi ai celor mai puternice servicii secrete din întreaga lume.

 

Cum reprezentanții grupului nu sunt deloc interesați să informeze publicul cu privire la scopul și finalitatea acestor întâlniri la nivel înalt, toată lumea își dă cu părerea. Și nu este vorba numai de jurnaliști în căutare de senzațional sau lideri de opinie care încearcă să capete notorietate. În 2010, Fidel Castro, fostul lider de la Havana, a scris, citându-l pe jurnalistul lituanian Daniel Estulin,: „clica sinistră a lobby-știlor Bilderberg manipulează publicul pentru a instala un guvern mondial care să nu cunoască granițe și să nu dea socoteală nimănui.”

Reuniunea stârnește însă și furia grupurilor radicale, precum ANTIFA, care se opun mondializării și puterii banilor, deși în ceea ce-i privește pe imigranți, spre exemplu, acordul cu valorile Grupului Bilderberg este total.

Criticile care vin dinspre dreapta sunt diferite. Cu umorul său negru, Milo Yiannopoulos (soft-right) susține că „elitele globale care își țin adunările în locuri precum Dubai, Davos sau în celelalte țări <<nefericite>> care găzduiesc Conferințele Bilderberg, nu aparțin niciunei națiuni. Oriunde ar fi, la Istanbul, Londra sau Beijing, aceste elite au tendința să se îmbrace, să se poarte, să vorbească și să gândească la fel. Ei privesc la ceea ce e unic și diferit în propriile țări și se simt stânjeniți​.'

 

La fel de puțin dispusă să cadă în capcana teoriilor conspiraționiste este și Lauren Southern, una dintre vocile importante ale alt-right. În raportul ei cu privire la reuniunea Bilderberg de la Dresda, în cursul căreia a fost reținută, ea susține că „nu e niciun secret faptul că grupul Bilderberg a promovat Uniunea Europeană înainte de a fi înființată, că mulți oameni de acolo au ca obiectiv globalizarea, pentru că este în interesul afacerilor lor sau pentru că îi ajută să-și extindă controlul politic.

 

Deși probe foarte clare nu există, sunt însă și voci care susțin că Grupul Bilderberg este cel care și-a asumat moștenirea lui Kalergi de a face posibilă instaurarea unui guvern planetar. Iar reprezentanții acestui think tank planetar nu se obosesc să respingă total ideea,

În aceste condiții, nu e de mirare că unii susțin că numai țări rebele precum Iran sau Coreea de Nord nu ar face parte din imperiul Bilderberg, care deja dictează mersul lumii prin mecanisme precum Fondul Monetar Internațional sau prin lideri politici ca Angela Merkel sau Barrack Obama. Despre aceste teorii vom vorbi însă în episodul de mâine.