RELAXAT. Consultantul bulgar cercetat, în România, pentru spionaj se plimbă prin Monte Carlo la volanul unui bolid hiperluxos şi poartă la mână un ceas din colecţia James Bond.
Contraspionajul românesc îl vânează pe întreg continentul.
Biroul său din Viena e spart într-o noapte, iar documentele sustrase îngroaşă filele unui dosar penal celebru la Bucureşti.
Este angajat ca şi consilier personal al premierului unei ţări din afara UE, în timp ce pe străzile strălucitoare din principatul Monaco, BMW-ul său Seria 7 rulează flegmatic cu 20 la oră. Numele omului de la volan stârneşte reacţii, în egală măsură, în medii şi colţuri diferite ale Europei. Membrii crimei organizate din Bulgaria îl ştiu. Cei din managementul corporaţiei OMV - Petrom, la fel. Deschide uşi, analizează informaţii.
Obiectiv: Stantchev... Stamen Stantchev. Locul: Monte Carlo, Principatul Monaco.
EVZ a luat urma bulgarului acuzat de spionaj şi de subminarea economiei naţionale în cazul privatizărilor strategice.
„Războiul”
Monte Carlo. Avenue de la Madone. Hotel Le Metropole. Îmbrăcat casual, stil italienesc, Stamen Stantchev se intregrează perfect în cafeneaua exclusivistă. Se introduce în ecuaţie: „Am devenit peste noapte cel mai temut spion în România. Sunt doar un consultant, fac afaceri, lobby, aduc investitori şi bani în ţări din Europa de Est. Nu este nimic ilegal. Am făcut- o şi în alte state, şi nu numai eu. Continui să o fac”.
Este suspicios cu ziariştii din ţara în care a fost arestat. Calculat în cuvinte şi răspunsuri, Stantchev dezvoltă o retorică strategică care îi transformă glumele în interogaţii şi afirmaţiile în retrageri inteligente. Uneori, însă, atacă la baionetă.
„Cred că am fost prins în războiul dintre Traian Băsescu şi Dan Voiculescu. S-au plătit poliţe prin intermediul meu, fiindcă am fost peştele cel mai uşor de prins, am fost la îndemână”. Dar „asta... e doar o opinie personală”, adaugă bulgarul zâmbind ironic.
Găseşte rapid şi un argument, servit cu jumătate de măsură: „Chiar procurorii mi-au spus că sunt nevinovat. În mod direct. Zâmbind şi ridicând din umeri. Cum care procurori?! Cei care m-au anchetat!”.
Face slalom printre întrebări, evitând să pronunţe vreun nume. Stamen Stantchev este protagonistul a trei dosare penale, dintre care unul a ajuns deja în instanţă. Procurorii care l-au cercetat sunt Ciprian Nastasiu şi Doru Ioan Cristescu.
Miza
Bucureşti. Decembrie 2006. Arestul Direcţiei de Cercetări Penale. Stament Stantchev este reţinut, apoi arestat preventiv. Ajunge într-o celulă în care se mai aflau câţiva români şi un rus. Acolo învaţă româna de voie, de nevoie. „Şeful de celulă” este deţinutul rus.
„Băieţii erau acuzaţi de diverse: unul de trafic de femei, altul de falsificare de bani, altul de infracţiuni economice. Au fost de treabă cu mine. Rusul era şef, fiindcă era cel mai vechi din celulă. Culmea, după plecarea lui, m-a lăsat pe mine şef, iar băieţii m-au acceptat, deşi nu eu eram cel mai vechi, iar regula era ca acela să rămână şef”, povesteşte consultantul judecat pentru spionaj. Monte Carlo. Iunie 2009. Aparent relaxat, pe canapeaua din holul Hotelului Le Metropole, Stantchev vorbeşte calm despre perioada pe care a petrecut-o în arestul românesc. În spatele cuvintelor degajate se distinge totuşi o uşoară stare de disconfort. Cumva, o traduce exprimându-şi prioritatea personală. Miza fundamentală: reabilitarea.
Pretinde că problemele cu justiţia din Bucureşti i-au distrus reputaţia de consultant, i-au anulat relaţiile internaţioanle şi i-au îndepărtat partenerii. Nici cu Michael Susak, alt intermediar internaţional acuzat de spionaj în Bucureşti, nu mai păstrează legătura.
„Nu ne-am certat, dar în situaţia asta, probabil că mă evită. Înainte eram ca fraţii.” Susak a fost beneficiarul informaţiilor culese de Stantchev în afacerea privatizărilor strategice din energie.
Acum, bulgarul care reclamă probleme de imagine în afacerile internaţionale simte nevoia publicării unei cărţi despre viaţa lui. Dă de înţeles că are multe lucruri de spus. Şi ca să se ştie că nu a ieşit de pe piaţă, lobbystul transfrontalier sub liniază: „Mai nou, sunt consilierul premierului unei ţări care se pregăteşte să adere la UE.”. Din informaţiile EVZ, este vorba despre prim-ministrul Serbiei, Mirko Cvetkovic.
„Împreună cu mine au plecat şi investitorii pe care îi adusesem în România şi pe care acum îi îndrum spre alte ţări din Europa de Est”, se laudă Stamen Stantchev, pe fotoliul cafenelei din refugiul bogătaşilor Europei, cu masca unui om care regretă.
ACCES LA INFORMAŢII CLASIFICATE
Omul care le-a vândut sârbilor cuţite în anii ’90
Disimulat sau nu, sub pretextul „discreţiei de consultant”, secretul rămâne totuşi o constantă în acţiunile şi, mai ales, în trecutul bulgarului. În zilele noastre, la o cafea în Monte Carlo, povestea oficială a ofiţerului în rezervă Stamen Stantchev e ambalată în termeni simpli.
Ofiţerul
Sofia. Anii ’80. Tânărul Stamen Stantchev este unul dintre cei şapte cadeţi ai promoţiei sale care absolvă Academia Tehnică Militară. Atunci obţine şi diverse permise de acces la informaţii clasificate. Devine pilot de avion. Chiar brevetează un motor de avion, dar nu militar, ci de agrement. Însă, fiind ofiţer de armată, nu poate participa la concursurile internaţionale de pilotaj. Până când, într-o zi, norocul îi surâde de sub chipiul unui general. Acesta realizează că locotenentul Stantchev ar putea câştiga o medalie. Şi, astfel, îl trece în rezervă pentru a putea reprezenta Bulgaria la concursuri. Ulterior, regimul comunist avea să cadă şi alte oportunităţi să se deschidă.
În prezent, ofiţerul rezervist are tendinţa să amestece planurile. „Bănuiesc că anchetatorii români s-au speriat din cauza trecutului meu în care se regăseşte şi o pregătire militară. De aici a pornit şi confuzia asta cu spionajul”, conchide Stamen Stantchev. Care uită să mai spună că, în armata bulgară, a fost instruit contrainformativ. Speculantul
Serbia. Anii ’90. Fără uniforma militară, Stantchev se reorientează eficient către capitalism. Prima afacere: cumpără cuţite din inox din ţara natală şi le revinde în Serbia. Întâmplător sau nu, este chiar perioada în care statul vecin este sfâşiat de războiul civil.
Profitul de 4.000 de mărci e investit într-o maşină secondhand cumpărată din Germania şi „măritată” apoi în Bulgaria.
În România se numea bişniţă, dar pentru Stantchev a fost doar începutul. Oficial vorbind. TEORIA CORUPŢIEI UNIVERSALE
„În România, se fură tot, 100%” Stamen Stantchev, are o filosofie de business năucitoare prin cinismul sau. EVZ o redă ad-literam.
„Problema în România, ca şi în Bulgaria, nu este că se fură, credeţi-mă, căci peste tot se fură un 10%! Chiar şi în Vest. Problema în România şi Bulgaria este că unii încearcă să fure tot, 100%, fără să facă nimic. Dacă vine un miliard de euro pentru construcţia unei autostrăzi, în loc s-o facă şi să se mulţumească cu 100 milioane de euro, ei încearcă să fure toţi banii şi să nu facă nimic. Iar asta se întâmplă deoarece partidele, politicienii, nu se înţeleg între ei, ci se luptă. Or, asta deranjează Uniunea Europeană, îi nemulţumeşte pe vestici, căci dacă se apucă cineva să verifice ce se întâmplă cu banii în ţări precum România sau Bulgaria, altcuiva îi poate veni ideea să investigheze ce se întâmplă, în amănunt, cu banii alocaţi cons-truirii autostrăzilor din Occident. Şi s-ar descoperi, credeţimă, şi în Vest nereguli. Nu de genul celor din Est, dar s-ar descoperi. De aceea Vestul este foarte deranjat de ce se petrece în Est. Nu de altceva. În Vest, spre exemplu, la o autostradă se face aşa: constructorii simpatizaţi de partidul care este la putere primesc cea mai mare parte a lucrării, de regulă un procent aferent celui cu care au câştigat alegerile. Cei simpatizaţi de partidele din opoziţie, la fel, primesc şi ei un procent din lucrare, mai mic, aferent celui cu care respectivul partid a intrat în Parlament. În acest fel, când şi dacă Puterea se schimbă, algoritmul se păstrează şi toată lumea este mulţumită. Fiecare primeşte câte o felie, mai mare sau mai mică, iar oamenii de rînd au, la rîndul lor, autostrăzi sau spitale, şcoli şi aşa mai departe”, a declarat Stamen Stanchev pentru EVZ.
„RADIOGRAFIE”
Stantchev despre...
Călin Popescu-Tăriceanu. „Cred că l-am văzut de două ori sau cam aşa ceva. Dar nu eram numai noi. Era multă lume.”
Adriean Videanu. „Îl cunosc chiar binişor. Am colaborat atunci când municipalitatea intenţiona să cumpere tramvaie noi. Eu eram reprezentantul Skoda în România.” Marko Bella. „L-am văzut la diverse evenimente.” Vasile Blaga. „L-am întâlnit, dar oficial, la minister.” Emil Boc. „Nu îl cunosc personal, dar îl vedeam săptămânal în avionul Cluj-Napoca – Bucureşti, când am încercat dezvoltarea unor proiecte la Cluj. Avea acelaşi costum şi aceiaşi pantofi de fiecare dată. Acum, am văzut la TV că şi-a mai diversificat garderoba de când e premier.” Traian Băsescu. „Este unic! Dacă l-aş întâlni, i-aş strânge mâna, i-aş zâmbi şi i-aş spune atât: că este unic. Foarte inteligent, as în câştigarea bătăliilor politice. Dacă mai câştigă un mandat, îşi va redemonstra inteligenţa, dar pentru români, cred eu, nu va fi deloc bine. România se va duce vertiginos către anii ’90.”
România. „Cred că la voi este mai bine ca în Bulgaria dintr-un singur punct de vedere: nu rişti să fii împuşcat. Atât.”
URMĂRIT
Acuzatul spune că birourile sale din Viena au fost „sparte” de serviciile secrete române, iar documente sustrase în acest fel se găsesc acum la dosarul său de spionaj.
Postura de victimă pare a fi metoda preferată a lui Stamen Stantchev. Logica jocului: încearcă să decredibilizeze justiţia şi serviciile secrete române, aruncându-le în derizoriu şi punându-le eticheta de organe represive. Viena. Austria. Joseph Platz, 6. În luxosul imobil Palais Pallfy, funcţionează cartierul general al firmei lui Stantchev. Compania se numeşte Energan şi rulează contracte de milioane de euro. Domeniul: consultanţă în energie. Zona de interes: Europa de Est. Adresa Energan este obiectiv de interes major pentru serviciile secrete române, admite consultantul judecat pentru siponaj. „Mi s-a spart sediul firmei din Viena. Sunt sigur că a fost mâna serviciilor române pentru că, ulterior, la dosarul meu, s-au regăsit fotocopii după mai multe acte pe care le aveam acolo. Sau documente sustrase din laptopul meu. La fel s-a întâmplat şi în apartamentul meu din Bucureşti, de pe bulevardul Magheru”, susţine Stantchev. În schimb, nu vorbeşte despre una dintre operaţiunile recente ale ofiţerilor români de informaţii. Investigaţia EVZ relevă că, în decembrie anul trecut, una dintre întâlnirile bulgarului a fost monitorizată şi înregistrată ambiental într-un restaurant vienez. „Lucrarea” poartă marca SRI, dar ofiţerii operativi sunt specializaţi în spaţiul extern.
Interlocutorii lui Stantchev: procurorii Ciprian Nastasiu şi Angela Ciurea. Ambii l-au anchetat în trecut.
Devenit între timp avocat, Nastasiu confirmă că a fost la Viena „în perioada 1-7 decembrie 2008”. Spune însă că „a fost cu familia” şi că nu s-a văzut nici cu Stantchev, nici cu Ciurea. „Dacă a fost înregistrată ambiental, veţi observa că eu nu am fost la întâlnirea celor doi. Mi se pare ciudat că numele meu este legat, acum, de asta. Nu ştiam atunci că Angela Ciurea are probleme. Eu aveam tinicheaua de coadă, fusesem deja revocat de la DIICOT”, a declarat Nastasiu pentru EVZ.
„BONDUL” BULGAR Ceasul „007”, „dovada că am făcut spionaj”
Mâna lui Stantchev este decorată generos cu un ceas elveţian marca Omega, din celebra colecţie „James Bond 007”. Amuzat, consultantul povesteşte că l-a primit cadou de ziua sa, de la prieteni, după ce a fost eliberat din arest. Glumeşte şmechereşte: „Asta e singura dovadă că am făcut spionaj”. Râde.
Până şi una dintre adresele de e-mail ale „Bondului” bulgar din Monaco este concepută în acelaşi registru: 00s@monaco.mc. Maşinile Ferrari, femeile frumoase şi vestitul casino din Monte Carlo sunt rupte toate din acelaşi decor.
CRONOLOGIE Cum a ajuns celebru „spionul bulgar” şi cum „a tras” după el doi miniştri din guvernul Tăriceanu
Iunie 2006. Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) primesc o sesizare în legătură cu existenţa unei grupări de criminalitate organizată, constituită în jurul lui Stamen Stantchev.
22 noiembrie 2006. DIICOT dispune începerea urmăririi penale împortiva a opt persoane – consultanţi străini, dar şi funcţionari din instituţiile statului cu atribuţii în domeniul privatizării – incriminate pentru fapte ce aduc atingere securităţii naţionale. Printre inclupaţi – Stamen Stantchev, acuzat de spionaj economic.
29 noiembrie 2006. Consultantul bulgar este arestat şi acuzat că dirijează o grupare infracţională prin intermediul căreia obţinea informaţii economice secrete, care vizau privatizările efectuate de Ministerul Economiei şi Comerţului şi cel al Comunicaţiilor.
20 decembrie 2006. Codruţ Şereş, ministrul economiei de atunci, e pus sub urmărire penală pentru că i-ar fi facilitat consultantului bulgar accesul la informaţii secrete.
23 ianuarie 2007. Stamen Stantchev este eliberat din arest.
20 aprilie 2007. Magistraţii încep judecarea procesului primilor trei „pioni” din dosarul privatizărilor strategice: Stamen Stantchev, Dorinel Mucea şi Radu Mihai Donciu.
27 aprilie 2007. Zsolt Nagy, ministrul cuminicaţiilor de atunci, este şi el pus sub urmărire în acelaşi dosar. Ulterior este suspendat din funcţie. Mâine în „Evenimentul zilei”
Citiţi mâine în „Evenimentul zilei” un interviu în exclusivitate cu „spionul bulgar”, în care vorbeşte despre magnaţii români, „arestările televizate” şi viaţa la Monaco.
Corespondenţă din Monte Carlo