Agenția de rating Moody`s subliniază într-un raport că România și Grecia sunt cele două țări care dispun de cea mai mică flexibilitate a politicii lor economice pentru a face față fenomenului stagflației.
Riscul de stagflație este crescut pentru mai multe țări din Uniunea Europeană după invazia rusă în Ucraina, după cum subliniază agenția de rating Moody's în analiza sa, dar efectele vor fi diferite de la țară la țară, iar Grecia și România sunt țările care dispun de cea mai mică flexibilitate în politica lor economică pentru a face față acestui fenomen, scrie Business Daily.
„Conflictul a înrăutățit echilibrul dintre cerere și ofertă și a împins inflația la niveluri nemaivăzute în UE de la mijlocul anilor 1980”, notează Heiko Peters, senior analist al agenției, adaugând că „o întrerupere a furnizării de gaze naturale rusești ar intensifica probabil aceste presiuni. Analizele Comisiei Europene sugerează că este probabilă o nouă accelerare a inflației pe termen scurt”.
În raportul său, agenția precizează că apariția stagflației va acționa negativ pentru UE și că în prezent se estimează că rata de creștere pentru Uniune în ansamblu va ajunge la 2,5% în acest an, iar în 2023 va scădea la 1,3%, în timp ce se estimează că inflația medie în 2022 va fi de 6,8% și va scădea la 4,4% în anul următor.
Prin urmare, se preconizează o creștere anemică și o inflație peste medie în următorii doi-trei ani, cu riscuri de revizuire în scădere a prognozelor în contextul conflictului militar din Ucraina și a impactului acestuia asupra economiei.
„Un posibil scenariu de stagflație implică o perioadă de mai mulți ani în care inflația rămâne semnificativ mai mare decât în ultimele decenii, în timp ce creșterea PIB-ului real rămâne semnificativ mai scăzută, la sau aproape de zero. Pentru a intra într-un scenariu de stagflație în UE, dinamica prețurilor ar putea fi menținută, de exemplu, datorită prețurilor mai mari la energie pe termen mai lung și a efectelor colaterale, care vor încetini și mai mult activitatea economică, pe măsură ce companiile și gospodăriile își revizuiesc așteptările în sens ascendent pentru inflație și în sens descendent pentru dezvoltarea economică. În plus, un mix de politici bugetare și monetare care să susțină creșterea ar putea crește riscul unui scenariu de stagflație”, se arată în raport.
Se mai arată și că, pe baza unei serii de indicatori care sugerează diferențe de expunere la inflația consolidată, la o dezvoltare economică semnificativ mai scăzută și în ceea ce privește acțiunile de răspuns din partea politicii aplicate, Europa de Sud este mai expusă unui scenariu de stagflație. Țările cu cea mai mare probabilitate de a vedea cum creșterile temporare ale prețurilor devin permanente, dar și cu cele mai scăzute opțiuni ale politicii aplicate sunt Malta, Cipru, Portugalia, Slovenia și Croația. Deși Italia, Franța și Spania sunt mai puțin vulnerabile la o inflație dominantă, nivelurile deja ridicate ale datoriei, expunerea crescută la ratele variabile ale dobânzilor și plățile semnificative legate de datorii și dobânzi în următoarele 12 luni cresc riscurile. Deși Grecia și România par a fi mai puțin expuse unui scenariu de inflație consolidată, opțiunile lor de politică pentru a combate un ciclu de stagflație sunt printre cele mai reduse din UE. (Traducerea: Carolina Ciulu, RADOR)