Preşedintele Comitetului Economic şi Social European, Staffan Nilsson, a declarat, pentru EVZ, că multinaţionalele trebuie să respecte drepturile lucrătorilor atunci când îşi mută producţia.
Şeful Comitetului Economic şi Social European (CESE), organ consultativ al UE, care reuneşte atât reprezentanţii mediului de afaceri, cât şi ai angajaţilor şi ai societăţii civile, spune că tinerii sunt cei mai afectaţi de criză, îngroşând numărul şomerilor.
EVZ: Cât de departe suntem de sfârşitul crizei? Staffan Nilsson: Este dificil să faci o prognoză. Însă, noi le reproşăm liderilor politici întârzierea cu care au răspuns. Aceasta indică o slăbiciune a lor. Însă, sunt sigur că atât statele membre, cât şi Comisia Europeană şi Consiliul se vor uni pentru a susţine ieşirea din recesiune a UE.
Câte locuri de muncă s-au pierdut în UE în această perioadă? Care a fost ţara cea mai afectată din acest punct de vedere? Nu am acum aceste date, însă suntem îngrijoraţi de rata mare a şomajului în rândul tinerilor. Acest lucru se întâmplă în toate statele membre, dar în Spania, de exemplu, rata şomajului în rândul tinerilor a ajuns la 40%. Pentru piaţa muncii este o provocare crearea de noi locuri de muncă pentru tineri. Cred, însă, că şi partenerii sociali trebuie să vină cu propuneri.
După Nokia, mai sunt şi alte companii mari care îşi vor reloca producţia în afara Uniunii Europene? Acest proces îl vedem în diferite ţări. Sigur, pentru o mică localitate, când pierzi 2.000 de locuri de muncă este o tragedie. Dar, cred că acest proces de relocare nu poate fi oprit în mod artificial. Însă, consider că multinaţionalele, aşa cum este Nokia, care au făcut tot timpul profit, trebuie să fie responsabile şi să participe la transformarea celor 2.000 de locuri de muncă pierdute în noi posibilităţi. Sigur, acest lucru se poate face în cooperare cu guvernul şi autorităţile locale.
De ce pleacă multinaţionalele? UE nu mai este o piaţă atractivă pentru acestea? Cred că vorbim de dorinţa marilor companii de a produce acolo unde este mai ieftin. Ceea ce aşteptăm, însă, de la compania Nokia este să respecte drepturile lucrătorilor atunci când îşi mută producţia. Nu poţi pleca şi să nu-ţi pese de drepturile sociale ale celor care au lucrat pentru tine şi pe care îi laşi în urmă.
Care vor fi cele mai afectate ţări în cazul în care Grecia s-ar prăbuşi? România se numără printre acestea? Trebuie să rămânem uniţi. Grecia nu trebuie izolată. Trebuie să-i susţinem. Fiecare stat UE trebuie să vină cu o soluţie. Avem nevoie de o coordonare politică pentru a debloca această situaţie.
Care au fost motivele reale pentru care Olanda şi Finlanda s-au opus intrării României în spaţiul Schengen? Când credeţi că România ar putea intra în zona Schengen? Nu sunt de acord cu deciziile celor două ţări. România a fost evaluată şi s-a decis că îndeplineşte condiţiile tehnice. Unul dintre avantajele de a fi cetăţean european este tocmai libera circulaţie. Nu ştiu ce anume se află în spatele deciziei celor două state, dar sper ca România să devină cât mai repede membră a acordului Schengen. Citiţi şi:
- Fonduri europene pentru muncitorii concediaţi de la Nokia
- A plecat Nokia, dar au venit alţi investitori. Boc: Săptămâna viitoare vor fi inaugurate investiţii în Iaşi, Braşov şi Prahova
- Culisele plecării Nokia din România: concernul a negociat facilităţi fiscale până în ultima clipă
- Finlandezii au vrut să dea un tun. Povestea eşecului Nokia la Jucu