Serviciile secrete s-au împărțit în două tabere pe tema unui nou set de reguli propus în Parlament și care vizează drepturile și interdicțiile pentru cadrele de informații. Proiectul a picat, luni, în Camera Deputaților

Pe 20 iunie, în timp ce toată clasa politică fierbea în focul răsturnării Guvernului Sorin Grindeanu, deputatul Cezar Preda și senatorul Ioan Chirteș, amândoi liberali și amândoi membri în Comisia parlamentară pentru controlul activităţii SRI, au depus în Camera Deputaților o propunere legislativă privind „Statutul cadrelor de informaţii” din toate cele șase structuri secrete ale României: SRI, SIE, SPP, STS, Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI) din cadrul Ministerului de Interne și Direcția Generală de Informații a Armatei (DGIA) din cadrul Ministerului Apărării.

Proiectul conține un set de principii și reguli pentru ofițerii de informații, legate de obligațiile și interdicțiile care li se aplică acestora, precum și drepturile de care se bucură aceștia.

Blocajul

În data de 19 septembrie, proiectul de lege primește aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, care însă remarcă unele neajunsuri ale legii. „Semnalăm că unele din normele propuse nu sunt suficient de clare și pot crea confuzii sau neclarități în aplicare”, a spus instituția. Pe 4 octombrie, Comisia pentru Drepturile omului și Comisia pentru Muncă din Camera Deputaților au avizat favorabil proiectul de lege. În criză de timp pentru că proiectul risca să treacă tacit de Camera Deputaților pe 11 decembrie, Comisia pentru Apărare a dezbătut proiectul pe 5 decembrie, în prezența reprezentanților serviciilor secrete, și l-a respins. După care, alaltăieri, plenul Camerei Deputaților a respins, prin vot, proiectul legislativ. Majoritatea deputaților PSD-ALDE- PMP-UDMR au votat pentru respingere. Majoritatea deputaților din partea PNL și a minorităților au votat pentru. USR-iștii s-au abținut. Proiectul merge la Senat, în calitate de cameră decizională.

Motivele

În raportul scris al Comisiei pentru Apărare apare motivația. „Întrucât proiectul are impact bugetar, este necesar punctul de vedere al Guvernului. Guvernul a delegat Ministerul Apărării Naționale sarcina de a organiza un grup de lucru pentru formularea unui punct de vedere. În urma dezbaterilor în acest grup de lucru nu s-a ajuns la un punct de vedere unitar”, scrie în raport. „Pentru a da coerență și predictibilitate juridică, propunerea legislativă trebuie analizată în paralel cu o reglementare nouă care să definească activitatea de informații, contrainformații și de securitate. În aceeași logică trebuie analizate și legislația primară și cea secundară (...)”, mai scrie în document. Cu alte cuvinte, banii și corelarea cu legislația în vigoare care privește serviciile secrete au fost principalele motive pentru respingere.

Taberele

Lucrurile au stat altfel. Președintele comisiei pentru Apărare din Camera Deputaților, Dorel Căprar, a declarat, ieri, pentru EVZ, că serviciile secrete au avut păreri împărțite. „Nu au avut un punct de vedere unitar și nu am putut să dăm un raport de admitere din moment ce sunt păreri diferite. Probabil că urmează să fie elaborată o nouă lege care să nu îi afecteze pe unii și să îi avantajeze pe alții”, a spus el. Căprar a adăugat că SIE, DGIA și SPP nu au fost de acord cu prevederile proiectului, în timp ce DGPI și SRI au fost de acord dar cu anumite amendamente. Deputatul nu a vrut să continue, invocând secretul informațiilor.

Inedit

Unul dintre membrii comisiei de Apărare, Victor Paul Dobre, a relatat EVZ că serviciile secrete au invocat în ședință „chestiuni de principii, de subordonări diferite”. Dobre a ținut să pună degetul pe un aspect care arată ineditul situației: „Nu se vine cu opinii diferite, în mod normal, în astfel de situații”. Adică, de obicei, serviciile de informații se pun de acord, în prealabil, și toate eventualele discuții contradictorii au loc în spatele ușilor închise, sunt ținute la sertar și nu ies la lumină în forurile parlamentare.

Jocuri de putere

Un alt participant, deputatul Norbert Apjok, a relatat ieri EVZ: „A fost o situație neclară legată de ce își dorește fiecare instituție să fie reglementat. În special legat de faptul că nu toate instituțiile au același statut. Pentru o parte din instituții ar fi îngreunat, pentru altă parte ar fi ușurat (activitatea - n.red.)”, a declarat Apjok.

Deputatul Bogdan-Ionel Rodeanu, membru al Comisiei de Apărare, a povestit EVZ la rândul său despre poziția serviciilor: „Unii considerau oportun, alții inoportun. Au exprimat îndoieli privind aplicarea legii”. „S-a mai făcut referire la suprareglementări”, a declarat Rodeanu. „Nu erau diferențe mari, nu au fost neapărat în antiteză (serviciile secrete, n.red.), dar fiecare a interpretat legea pentru că știe regulile jocului de la el din serviciu”, a spus Rodeanu.

Beneficii și interdicții

Proiectul legislative definește cadrele de informații drept „personalul care, în condițiile legii, desfășoară activități de informații, contrainformații și de securitate, precum și cei care concură la realizarea acestor activități”.

Potrivit propunerii legislative, nu pot fi cadre de informații persoanele care au săvârșit, în calitate de angajați sau colaboratori ai fostelor organe de Securitate, abuzuri prin încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă.

Cadrelor de informații li se acordă noi drepturi precum un stimulent de fidelitate, neimpozabil, de 10%, 15% sau 20% din solda funcţiei de bază, pentru aceia cărora li s-a oferit Semnul onorific «În serviciul patriei» pentru 15, 20 sau 25 de ani de activitate în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale.

Proiectul le interzice cadrelor de informații „să dezvolte în cunoştinţă de cauză relaţii personale care ar putea afecta imaginea instituţiei şi angajaţilor acesteia ori dăuna climatului profesional sau coeziunii structurii din care face parte”. Totodată, aceştia nu au voie „să menţină şi să cultive cu bună ştiinţă relaţii personale care ar putea implica instituţia ori afecta imaginea acesteia”. De asemenea, cadrelor de informaţii nu le este permis să facă parte din partide sau să servească unor scopuri politice, cu excepţia acelor acţiuni ale acestora care contravin securităţii naţionale.

„Serviciile sunt concurente peste tot!”

Unul dintre inițiatorii proiectului, deputatul Cezar Preda, a spus EVZ că nu înțelege de ce parlamentarii puterii au respins proiectul. „Este cea mai așteptată lege pentru ofițerii de informații”, a zis el. Preda a adăugat că e normal să existe diferențe între servicii și asta nu înseamnă că nu trebuie creat un cadru general aplicabil pentru ofițeri. „Instituțiile au spus apriori că nu există o convergență. Unde au toate serviciile aceeași practică? În nicio țară. Ele sunt concurente peste tot”, a declarat acesta pentru EVZ. Concluzia sa: o manevră politică. „Au primit ordin să nu treacă”, a spus el. Întrebat de ce, Preda a răspuns că nu știe, dar că experiența parlamentară îi permite să facă o asemenea afirmație.