Grupuri de crimă organizată trafichează migranții proveniți din zone de conflict, precum Afganistan, Irak sau Siria, fiecare refugiat plătind 50.000 de euro pentru a ajunge în Germania. Două din rutele folosite trec prin România.

Grupările internaționale de crimă organizată au pus la cale o afacere din care se câștigă bani ușor. O anchetă fără precedent a procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), finalizată ieri, dezvăluie cu date și cifre o realitate cruntă: cazurile de trafic de migranți apărute odată cu criza refugiaților proveniți din Afganistan, Irak sau Siria. România a devenit o țară de tranzit. Familii întregi își vând averea pe nimic și se duc în Turcia, de unde încearcă să intre în țările din spațiul Schengen.

În momentul de față nu se cunoaște dacă printre refugiați sunt infiltrați inși cu simpatii ISIS, dar autoritățile române au constatat dezvoltarea unei rețele de traficanți care fac bani din introducerea a mii de sirieni în țări din spațiul Schengen.

În acest caz, procurorii au colaborat cu Serviciul de Informații Român (SRI) și cu serviciile secrete din Germania. Astfel, Badel Alias, zis „Feder” sau „Khider”, cetăţean german de origine irakiană, a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT în stare de arest preventiv, sub acuzația că a coordonat traficarea mai multor grupuri de migranți sirieni, în scopul trecerii frauduloase a frontierei din Bulgaria în România, pentru a ajunge în Ungaria.

Afacerea: un sirian plătește, în medie, între 5.000 și 10.000 de euro pentru a fi transportat din Turcia în Bulgaria sau România, iar de aici alți 30.000 -40.000 de euro, pentru a ajunge în unul din statele Europei de Vest, cu precădere Germania, Elveția, Norvegia sau Suedia.

50 de mii de euro este suma maximă pe care o putea plăti un sirian, unui traficant, pentru a ajunge din Turcia în Germania

Primul pas: Turcia

O parte din bani, un avans de 5.000-8.000 de euro sau dolari, erau plătiți în Turcia sau de rudele siriene care erau stabilite în Germania. Potrivit datelor DIICOT, pe teritoriul Turciei sunt aproximativ 800.000 de cetățeni sirieni. Badel Alias, aflat în Germania, a organizat zeci de transporturi de migranți, alături de colegul său de afaceri, Metin Karaca.

Cel care se ocupa de filiera din România este Ibrahim Faysal, care recruta șoferi și călăuze. El era ajutat de mai mulți sirieni care sunt rezidenți sau au statut de refugiat în România. Gruparea, bine organizată, are ramnificații în toate țările de tranzit, pe ruta Siria-Germania: călăuze, cazare (moteluri sau locații private) și diverse mijloace de transport (autotrenuri, ambarcațiuni care au fost folosite pe Marea Neagră, microbuze, autoturisme).

Alias Badel și Karaca Metin părăseau rar Germania, și aveau locotenenți în toate țările de tranzit. În aprilie 2013, însă, Karaca Metin a fost prins de autoritățile române, la Ostrov, ca urmare a unei atenționări a pazei de graniță bulgară, împreună cu 6 călăuze - șoferi bulgari - și 10 sirieni, care aveau pașapoarte falsificate bulgărești. Potrivit datelor DIICOT, este posibil ca acesta să aibă contacte cu autorităţi de securitate bulgare. Karaca Metin a fost trimis în judecată în martie 2015.

Alias Badel, care locuia în Bad Oeynhausen (Renania de Nord - Westfalia), a fost arestat în Germania și extrădat în România, în baza unui mandat european de arestare, pe 1 august 2015.

Care era rolul românilor

Alături de Badel Alias au mai fost trimiși în judecată și patru români - membri ai rețelei de traficanți de migranți, respectiv Paraschiv Dragă, zis „Rici, Riciu”, Iulian Răzvan Măgureanu, Nicușor Coteanu și Gheorghe Dragă. Ei făceau parte din ultimul segment al grupului și acționau pe relația Craiova - Timiș, având rolul de a scoate ilegal din România grupurile de migranți, ascunși în mijloace de transport.

În medie, românii primeau o sumă fixă: 100 de euro pentru șoferul care transporta migranți pe ruta București - Satu Mare, 100 de euro pentru fiecare șofer care transporta migranții pe ruta Ungaria - Austria (Viena) și 100 de euro pentru antemergător, persoana care semnala eventuale controale ale Poliției pe ruta România-Austria. Procurorii DIICOT au constatat cazuri în care familii întregi erau abandonate în România dacă traficanții nu primeau banii. Dar și cazuri în care refugiații erau transportați în condiții inumane.

Un caz special a fost în aprilie 2013, atunci când Alias Badel și Paraschiv Dragă au coordonat tranzitarea teritoriului României de către un grup de migranți, care a ajuns, ulterior, ilegal până în Germania, printre aceștia fiind și mama lui Alias Badel.