Veți fi observat, probabil, că în România se petrece de câteva zile ceva neobișnuit! Președintele Iohannis s-a întâlnit între patru ochi cu premierul Dăncilă și au analizat împreună stadiul pregătirilor României pentru preluarea, de la 1 ianuarie 2019, a președinției rotative a Consiliului European.

Mai erau doar cinci luni până la acel moment de vârf al istoriei noastre europene, iar războiul rece dintre palate, susținut de bătăliile interne politicianiste, risca efectiv să compromită această imensă șansă a României.

Săptămâna trecută, înaintea întâlnirii de la Cotroceni, care a adus un armistițiu salutar între șeful statului și prim-ministru, remarcam inițiativa decisivă a domnului Jean Claude Juncker, la sugestia căruia s-a și ajuns la această înțelegere absolut normală, în contextul anormalității din societatea românească.

Și mai spuneam atunci că bine ar fi fost ca distinsul președinte al UE să fi făcut o mişcare similară, cu prilejul Summitului NATO de la Bruxelles, și în direcţia celor 12 aliați care și-au exprimat - prin Apelul trimis de Ambasada SUA- temerile privind modificarea Codurilor Penale ale României, eu scriind că „poate a şi făcut-o”.

Ei bine, acum am convingerea că dl. Juncker chiar a dat acest semnal, dovada cea mai clară fiind schimbarea bruscă de atitudine și de discurs a unora dintre ambasadorii care au semnat Apelul cu pricina.

Nu putem ști încă dacă ințiativa ambasadorului Hans Klemm a fost una personală sau i-a fost dictată de Departamentul de Stat, dar după cum stau lucrurile între președintele Trump și UE, cred tot mai mult că ambasadorul care se pregătește de plecarea din România a făcut-o de capul său, iar co-semnatarii care s-au îmbulzit să susțină Apelul constată abia acum că s-au pripit. Mai ales că la Bruxelles nu preocupă pe nimeni demiterea Codruței Kovesi de la DNA, iar dl. Frans Timmermans, primvicepreședintele UE, s-a convins că statul de drept din România nu (mai) este în pericol, după demascarea protocoalelor secrete! Tocmai de aceea, a dat și el de înțeles celor care sunt împotriva reformării sistemului judiciar , că filtrele prin care le trec Curtea Constituțională și Comisia de la Veneția garantează alinierea lor la standardele europene.

Cât despre Apelul celor 12 ambasadori, dincolo de faptul că a încălcat grav Convenția de la Viena, privind raporturile diplomatice dintre state, a surprins, dacă nu chiar a speriat de-a dreptul celelalte membre ale Uniunii Europene și în special conducerea UE.

La Bruxelles lucrurile erau și așa extrem de complicate, cu Brexitul, cu nucleul dur al Grupului de la Vișegrad, care joacă în forță, cu Italia care refuză valurile de imigranți, cu Spania și mai ales cu războiul economic declanșat de Donald Trump. Dar, ca să revenim la situația de la noi, ce am observat, imediat după semnalul dat de președintele Juncker? Că ambasadorii Franței și Germaniei, aflați în weekend-ul trecut la Festivalul de Film și Istorii de la Râșnov, sfătuiesc România...să renunțe la luptele politice interne și să valorifice oportunitățile oferite de apropiata preluare a președinției Consiliului UE! Aud?! Exact recomandările făcute de Jean Claude Juncker președintelui Iohannis și premierului Dăncilă, pe care le regăsim acum în pozițiile doamnei Michele Ramis, ambasadoarea Franței la București, și domnului Cord Meier-Klodt, ambasadorul Germaniei!

Adică, nu ne mai contrazicem cu reglementarea abuzului în serviciu, cum ne dojenea săptămâna trecută Ambasada Germaniei? Și nu-i mai aranjează doamna Michele Ramis o întâlnire confidențială Laurei Codruța Kovesi cu ministrul de externe al Franței, Jean –Yves Le Drian? Și, apropo de șeful diplomației franceze, nu mai este România...iliberală, alături de Polonia și Ungaria, după cum declara domnia sa, acum o lună, în fața Parlamentului de la Paris?

Cât despre cealaltă afirmație a doamnei Ramis, cum că „preşedintele Macron are o viziune puternică privind refondarea Europei, să o facă mai puternică. Încearcă să implice, să aducă mai mulţi aliaţi”, e loc de discutat. Fiindcă, dorindune aliați, președintele Macron ar trebui să renunțe la proiectul Europei cu două viteze și să-și amintească ce i-a răspuns la Strasbourg unui europarlamentar român: „Există deja o Europă cu mai multe viteze, există Europa euro-ului, Europa Schengen-ului, există deja, de fapt, o Europă cu mai multe viteze, sau putem spune că Europa are mai multe viteze...”

Aș putea să-i mai aduc aminte doamnei Michele Ramis că Franța președintelui Sarkozy - cu care avem, nu-i așa, un parteneriat strategic, de vreo 10 ani!- a fost primul opozant al acceptării României în spațiul Schengen, și o spun revăzând aievea primirea triumfală la București a Generalului Charles de Gaulle, din 1968, mâna pe care ne-a întins-o (și pe care am avut onoarea să o strâng la Elysee) președintele Mitterrand sau pledoaria extraordinară a președintelui Jacques Chirac, la Summit-ul NATO de la Madrid (1997), în favoarea primirii României în Alianța Nord Atlantică!

La festivalul de la Râșnov, ambasadorul Hans Klemm n-a declarat nimic, deși făcea parte din prezidiu, cum n-a mai spus nici dacă a avut grijă ca președintele Iohannis să nu promulge luni Legea offshore! Știa deja cu siguranță că pe site-ul Casei Albe va fi anunțat numele noului ambasador al SUA la București, avocatul newyorkez de origine română Adrian Zuckerman, care revine în țara sa natală din care a plecat la vârsta de 10 ani! În schimb, Dl.Klemm a mai călcat o dată în străchini, atenționându-ne de la Miercurea Ciuc să respectăm drepturile minorității maghiare din Harghita, județ în care românii mai sunt doar vreo... 10%!!!