Sala de spectacole a Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian” a funcţionat fără avize pe parcursul lui 2015, reprezentaţiile fiind oprite doar după ce un electrician s-a speriat de grozăvia din noaptea de Halloween din acel an
Opera Naţională din Bucureşti a dat în folosinţă sala de spectacole din bulevardul Octavian Goga nr.1 fără a avea avizele de punere în funcţiune, pentru că imobilul nu era finalizat şi nu se efectuase recepţia lui. Acolo au avut loc spectacole ale Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian” din 2014 până după tragedia din clubul Colectiv din 30 octombrie 2015, fiind închisă pe 4 noiembrie acelaşi an.
Repetiţiile au continuat
Oficial, decizia de a nu se mai ţine spectacole acolo a fost luată după ce un electrician de întreţinere al Operei a semnalat conducerii că sala de spectacole avea disfunţionalităţi majore la reţeaua electrică din cauza lipsei tabloului de distribuţie. Culmea, deşi nu s-au mai desfăşurat spectacole, sala a fost folosită în continuare pentru repetiţiile compartimentelor de orchestră, balet şi solişti. Toate aceste informaţii, despre cum conducerea Operei s-a jucat cu viaţa oamenilor, se regăsesc în Raportul Corpului de control al primministrului din 17 octombrie 2017.
La început era un cort
Opera Naţională Bucureşti (ONB) s-a reorganizat, în octombrie 2013, ca urmare a fuziunii prin absorbţie cu Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” (TNOID), preluând personalul şi patrimoniul ultimei instituţii. TNOID semnase, din 2011, un contract, în valoare de peste 5,7 milioane de euro, cu o firmă olandeză pentru construirea unei săli de spectacole temporare, „Teatru Temperat – Cort Spectacole”.
11,1 milioane de euro pentru ceva neterminat
Însă, în august 2012, încep demersuri pentru obţinerea finanţării pentru o construcţie permanentă, nu înainte ca TNOID să le plătească olandezilor 2,47 milioane de euro, repezentând, ţineţi-vă bine, instalaţii de scenă. Se modifică suma, de la 5,7 la 11,1 milioane de euro, şi noul obiectiv devine o sală permanentă. Termenul de finalizare a tot fost depăşit, aşa că în ianuarie 2015 beneficiarul a făcut un artificiu şi a preluat, în acte, construcţia, deşi era realizată doar în procent de 90 la sută. Şi dă-i şi ţine acolo spectacole!
Finalizarea, la Sfântu Aşteaptă
Ca show-ul să fie total, un cetăţean a dat în judecată ONB pe motivul că 384 metri pătraţi, din cei 10.366 pe care s-a înălţat sala de spectacole, îi aparţin. Din cauza litigiului, ONB nu poate obţine o nouă autorizaţie de construcţie necesară finalizării obiectivului de investiţii “Teatrul Naţional de Operetă Ion Dacian”.
Circul de la Operă
În aprilie 2016, ONB a fost scena unui şir de scandaluri plecate de la numirea ca director interimar a dirijorului Tiberiu Soare, care îl înlocuia pe George Călin, adjunctul fostului director, Răzvan Dincă, trimis în judecată pentru abuz în serviciu și conflict de interese. Numirea lui Soare i-a fost fatală ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu, care a fost nevoit să-şi dea demisia. Una dintre primele decizii ale noului director, Tiberiu Soare, a fost să îl şteargă de pe site-ul instituţiei, din poziția de director artistic, pe dansatorul danez Johan Kobborg, fapt care a încins spiritele. Ca un amănunt, acest avea un salariu brut de 1.453 de lei pe lună, fiind angajat cu normă întreagă ca balerin. E drept, însă, că ONB i-a mai plătit în calitate de coordonator al „Direcţiei de balet”, în perioada 24.11.2014-11.04.2016 când a fost dat afară, suma brută de 655.619 lei.
Cinci directori şi o frumoasă gaură
Cum, în luna aprilie 2016, ONB a avut nu mai puţin de cinci directori generali, unul stând în funcţie doar o zi, şi protestele unei părţi a angajaţilor s-au ţinut lanţ, nu este de mirare că s-au cheltuit, pentru reprezentaţii care nu au mai avut loc, 27.000 de lei, iar valoarea returnată pentru biletele vândute a fost de 120.000 lei.
„Fidelio” a avut nevoie de 6.000 de kilograme de haine la mâna a doua
După ce s-au mai liniştit lucurile cu uite managerul, nu e managerul, conducerea Operei a aprobat, în luna mai 2016, cumpărarea unei cantităţi de 6.000 de kilograme de haine second-hand, la preţul de 15 lei/kg, pentru premiera spectacolului „Fidelio”. A fost achitată suma de 90.000 de lei, fără să se facă o cercetare de piaţă pentru o mai eficientă cheltuire a banilor ONB. După ce au sosit hainele, s-a pus problema că mai trebuie şi spălate pentru a putea fi folosite pe scenă. De aici a început scandalul. Deşi cei responsabili au spus că cei 315 saci de haine au greutatea totală de 6.300 kg, deci cantitatea era mai mare decât cea facturată, la cântărire nu au ieşit decât 4.124,7 kg, rezultând un prejudiciu de fix 28.129,50 lei, pentru care ONB a formulat plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5.