Portrete ale protipendadei româneşti sau europene sau ale unor personalităţi marcante ale culturii româneşti din secolul al XIX-lea vor fi expuse, începând cu această seară, la Biblioteca Academiei Române. Celebri sunt şi autorii acestor portrete. O expoziţie rară: „Portretul în secolul al XIX-lea românesc”.
„Portretul în secolul al XIX-lea românesc” este o expoziţie-eveniment, care reuneşte peste 100 de lucrări semnate de Anton Chladek, August Schoefft, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ştefan Luchian, Theodor Aman, Constantin Lecca, Niccolo Livaditti. Expoziţia va fi vernisată astăzi, în sala „Th. Pallady” a Bibliotecii Academiei Române. Vor fi prezentate, pentru prima dată, lucrări care fac parte din patrimoniul mai greu accesibil publicului larg. Lucrările fac parte din Colecţiile Academiei Române, ale Institutului de Istoria şi Teoria Artei „G. Oprescu”, ale Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” şi din Colecţiile Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române. Vor fi expuse uleiuri pe pânză, pasteluri, desene, acuarele, gravuri, litografii, fotografii pictate, fotografii lucrate în tehnica dagherotipiei, a panotipiei sau crystoleum, tehnici caracteristice perioadei de început a istoriei fotografiei, având ca subiect portrete ale protipendadei româneşti sau europene a epocii sau ale unor personalităţi marcante ale culturii româneşti. Sunt imortalizaţi în portret iluştri reprezentanţi revoluţionari de la 1848 sau înalţi prelaţi cunoscuţi ai perioadei. Vor fi gata de admirat şi câteva portrete în ulei, restaurate de curând: „Portret de bărbat”, „Portret de femeie”, „Portret de femeie cu copil”, datate 1836, de August Schoefft; două portrete semnate Anton Chladek („Ienăchiţă Văcărescu” şi „Alecu Văcărescu”), Potretul Mariţicăi Bibescu realizat de Constantin Lecca. Se adaugă acuarele de Ştefan Luchian, o bogată colecţie de miniaturi, în tehnici diferite şi folosind diverse tipuri de suport - fildeş, os, monede -, în care se regăsesc Theodor Aman, Carol Popp de Szathmary, Chladek, C. Lecca şi aşa mai departe.
Portretul era o modă bănoasă pentru artişti
Un mic istoric al potretului pe plaiurile noastre ne face istoricul de artă profesorul Adrian Silvan Ionescu. “La începutul secolului al XIX-lea, miniaturiștii aveau o deosebită căutare pentru realizarea portretelor protipendadei. Minusculele picturi executate în culori de apă pe o delicată folie de fildeș ce împrumuta nuanțele sale calde, de ivoriu, obrazului modelului cu sânge albastru, erau foarte apreciate de beneficiari. În societatea românească, arta de șevalet a pătruns și s-a răspândit destul de târziu, în primele trei decade ale veacului, comparative cu restul Europei, unde era cunoscută de secole. Până atunci zugrăvirea chipului era de neconceput altfel decât sub forma tabloului votiv, plasat pe peretele bisericii ctitorită de un principe sau de un boier ori negustor cu stare. Ce-i drept, domnitorii mai luminați, precum Constantin Brâncoveanu sau Dimitrie Cantemir și apoi unii dintre fanarioții ce le-au urmat pe tronurile Țărilor Române, aveau în palatele lor câte un tablou în care fuseseră imortalizați de vreun artist străin. Dar acestea erau doar excepții la care elita țării nu avea acces.”
Apoi a venit “Moda portretului «mobil», a aceluia ce putea fi purtat în buzunar sau aninat de un lanț ori prins ca o broșă, în piept, iar apoi a aceluia de mai mari dimensiuni, pictat în culori de ulei, încadrat într-o ramă cu ornamente aurite și panotat la loc de cinste în salonul locuinței spre a fi văzut de toți oaspeții, a fost instituită de ofițerii imperiali ai armatei ruse ce au petrecut un timp mai lung sau mai scurt în Principatele Române, în funcție de durata campaniei contra Imperiului Otoman, dușmanul tradițional al țărilor.”
Se făceau multe portrete, iar artiştii străini şi-au dat seama că pot face mulţi bani. Au trecut mulţi pe aici, ne spune profesorul Adrian Silvan Ionescu, dar au rămas câţiva şi lucrări ale lor se regăsesc şi în această expoziţie minunată de la Biblioteca Academiei Române.
Expoziţia, la care intrarea este liberă, va fi deschisă până pe 21 mai.
Mulţumim Bibliotecii Academiei Române pentru amabilitatea de a ne fi pus la dispoziţie imaginile şi documentarul.