De la celebrul Iosefini (care a învăţat hipnoză de la profesorul Alexandru Rusu) până astăzi nu s-a mai făcut hipnoză de scenă în România. De câţiva ani însă, Andrei Voicu reuşeşte acest lucru, dezvăluind românilor ceea ce în Anglia şi America este mai mult decât o modă. Este suficient să ne aducem aminte că până şi Kate Middleton şi-a dorit să nască sub hipnoză sau că Derren Brown are o emisiune de hipnoză.
Are 36 de ani, este semn de Foc, născut în Zodia Berbecului şi este autodidact în ceea ce priveşte hipnoza. Până în 2010 a avut mici afaceri, însă criza l-a determinat să renunţe. Oricum nu reuşea să se regăsească în ceea ce făcea. A dat întâmplător de o carte de hipnoză în bibliotecă şi declicul a fost făcut. O altă lume s-a deschis pentru Andrei Voicu, un fel de dragoste la prima vedere. „Am citit şi recitit acea carte şi apoi am început să caut prin Centrul Vechi, pe la anticariate, cărţi legate de hipnoză. În urmă cu aproape trei ani am început să o practic. Primul subiect a fost nepotul meu, de 17 ani, care este foarte receptiv şi se putea lucra cu el. La prima reuşită a fost ceva magnific. Nu am cuvinte să povestesc. Asta fac în fiecare zi de acum şi simt că este fabulos”, mărturiseşte Andrei. .
Andrei Voicu confirmă faptul că la noi hipnoza de scenă nu s-a mai făcut din anii 60. „M-am gândit că dacă tot ştiu să fac asta, de ce nu. Am citit despre hipnoză, dar nu m-am oprit la stadiul de începător. M-am specializat, am diplome recunoscute internaţional. Acum, în februarie, se împlineşte un an de când fac asta pe scenă. E ceva nou pentru România. Înainte vreme, Iosefini se ocupa de asta. În Anglia se fac emisiuni de gen. De fapt unul dintre cei mai cunoscuţi din lume este Derren Brown, din Anglia, care are propria emisiune de hipnoză la televiziune”.
Brown folosește o varietate de metode de la tehnici de memorie, hipnoză, până la citirea limbajul corpului, psihologia cognitivă. El crede că prezența camerei de televiziune crește sugestibilitatea. „La noi nu e încă momentul, dar îmi doresc să le fac. Sunt Berbec şi de regulă tot ceea ce-mi pun în minte reuşesc. Îmi place să-mi ating scopurile şi unul dintre ele este să ajung să fac un spectacol la Sala Palatului”, continuă Andrei Voicu. Sunt unele persoane care uită tot, altele care au flash-uri, îşi reamintesc ce au trăit în starea de hipnoză, depinde de persoană.
„Hipnoza este o stare sigură. Nu are ce să se întâmple rău. Şi când privim la televizor suntem într-o stare de hipnoză. Suntem concentraţi pe acel ceva pe care-l privim. Din punctul meu de vedere oamenii pot fi foarte uşor manipulaţi. Se fac fel de fel de experimente legate de hipnoza de stradă şi cea de scenă”, susţine specialistul în hipnoză, care de altfel are şi un cabinet.
Se regăseşte în ceea ce face, a lăsat alte lucruri deoparte ca să se poată ocupa de hipnoză. Primul spectacol l-a avut la Taverna Studioului la Buftea, unde s-a văzut că e ceva nou şi a avut norocul să ia cu el un nepot prin alianţă, o persoană sugestibilă. „Exact acest gen de oameni este necesar pentru hipnoza de scenă. Oameni care vor să se distreze, pentru că până la urmă este un spectacol, unul interactiv, unde publicul face spectacolul, eu sunt doar un îndrumător. Mi se întâmplă să fiu luat în râs deseori, pentru că oamenii dacă nu au control asupra anumitor stări sau lucruri consideră că este cea mai uşoară cale de a arăta celorlalţi ce cred recurgând la tot soiul de glume sau ironii. Dar ei nu ştiu că hipnoza este o stare naturală. Noi trăim undeva la 90 de secunde o stare naturală de transă, când rămânem pe gânduri şi privim în gol. Ne-am născut în hipnoză pentru că până la vârsta de 3 ani nu avem nicio amintire. Hipnoza ne tine în viaţă”, crede Andrei Voicu. Acea parte a minţii conştientă, rece şi statică, este pentru moment suspendată. Asta face pe scenă sau în cabinet.
„Există minte subconştientă şi subconştientă, iar undeva la mijloc există paznicul minţii subconştiente. Eu trebuie să trec de acel paznic ca să pot intra în subconştientul omului, unde sunt emoţiile, unde sunt credinţele şi cu asta lucrez”, afirmă Andrei Voicu.
E greu să dai parola acestui paznic?, întrebăm noi. „Teoretic toată lumea intră în hipnoză. Alţii mai puţin. Depinde de multe. Dacă este o persoană analitică trebuie să lucrez cu ea. Îmi triez subiecţii pentru scenă de la început, prin câteva teste de sugestibilitate. Nu de alta, dar nu avem timp. Am o rutină şi fiecare rutină ţine trei sau patru minute. Ce-am găsit dincolo de paznic? Am găsit emoţiile oamenilor. Acolo i-am găsit pe oamenii adevăraţi. În general oamenii poartă măşti în relaţia cu ceilalţi. Chiar şi eu m-am schimbat. Eram un tip introvertit. Dacă stăteam în colţul meu eram cel mai fericit. De când experimentez aproape zilnic m-am schimbat şi încerc întotdeauna să văd partea plină a paharului. Viaţa e scurtă şi e păcat să o trăim altfel”, susţine Andrei Voicu.
Mintea noastră subconştientă este ca un hard de calculator, pe care avem întipărite toate amintirile. În cabinet face şi regresii. „Noi nu ne folosim creierul la capacitatea maximă, aşa că încă mai sunt multe de descoperit pe partea aceasta. Regresia o fac şi pe scenă, dar nu o pot compara cu cea de cabinet. De regulă, filmez şi apoi ofer pacientului înregistrarea. Astfel se rezolvă câteva probleme. Atât timp cât nu ţine de domeniul medical e în regulă. Este nevoie de încredere. Fără încredere nu se poate face nimic. Am lucrat cu oameni care voiau să se lase de fumat şi au reuşit. Viaţa unui om se poate schimba în bine atât fizic, cât şi mental. Pentru mine cel mai important este să pot ajuta. Dacă pot, de ce nu!”, mărturiseşte specialistul.
În clubul Pure va avea un spectacol la sfârşitul lui ianuarie, pe 29. A avut unul în decembrie şi a fost un succes. Scopul lui este să ajungă la două spectacole pe săptămână. „Este o experienţă nouă şi interesantă pentru oameni. Îmi doresc ca oamenii să plece cu zâmbetul pe buze şi să vină şi a doua oară la spectacol. Le ofer un cadou hipnotic şi se simt bine pe parcursul serii. Analizez oamenii şi îi văd trişti în fiecare zi. Ştiu că asta se poate schimba”, spune Andrei Voicu.
Hipnoza l-a schimbat. Întotdeauna a fost fascinat de mintea omului. Îşi dorea să ştie cum funcţionează mintea omenească, de ce luăm decizii greşite sau corecte. Şi crede cu tărie că soarta ţi-o faci singur. Una din marile lui dorinţe este să înceapă un turneu prin ţară. Cine ştie, poate astfel, această metodă va ajunge la urechile mai multor oameni şi le va schimba, chiar şi pentru o seară, tristeţea în zâmbet.