Specialiştii din domeniul finanţelor se așteaptă la perspective economice negative în Europa de Est

Economie. Sursa foto: Dreamstime

Directorii financiari din Europa Centrală și de Est se așteaptă la o perspectivă economică negativă pentru 2023, arată un studiu al Deloitte. Studiul legat de tendinţele acestora a fost realizat în perioada octombrie-decembrie 2022 în rândul reprezentanților a 15 state: Albania, Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, Croația, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Kosovo, Letonia, Lituania, Polonia, România, Serbia, Slovacia și Slovenia.

Indicele încrederii economice în rândul respondenților a scăzut de la 44% la minus 6%, astfel că scăderea față de 2022 este de până la 50 de puncte procentuale, relatează Deloitte. Așteptările mai scăzute de creștere a PIB-ului (0,33% față de 2,30% în 2022) și prognozele de creștere a șomajului mai mari (68% față de 33% în 2022) contribuie, fără îndoială, la scăderea până la un indice negativ, se arată în comunicat, scrie publicația bulgară Mediapool.

„Mediul de afaceri din regiune este grav afectat de războiul din Ucraina, care a schimbat fundamental mediul economic. Înainte de începerea conflictului militar, acesta era caracterizat în principal de planuri expansioniste, conduse de așteptarea ca principalele efecte ale pandemia de COVID-19 au fost deja depăşite.Totuși, în actuala situație geopolitică, nu este deloc surprinzător că directorii financiari resimt o presiune externă asupra companiilor, ceea ce le sporește incertitudinea (din cauza penuriei și creșterii prețurilor materiilor prime, mărfurilor, energiei și transporturilor, care duc la niveluri ridicate de inflație și întreruperi parțiale ale lanţurilor de aprovizionare. Acesta este motivul pentru care directorii financiari raportează în mod inevitabil niveluri record de risc”, a comentat Silvia Peneva, managing partner al Deloitte Bulgaria.

Pesimism printre oamenii de afaceri

Deși impactul COVID-19 este în scădere, conflictul Rusia-Ucraina și consecințele aferente, cum ar fi creșterea inflației și preocupările privind stabilitatea internațională și incertitudinea lanțului de aprovizionare au un impact major asupra perspectivelor economice, arată compania.

Creșterea medie estimată a PIB-ului în Europa Centrală pentru 2023 este de 0,33%, comparativ cu 2,30% în 2022 și 0,25% în 2021.

Circa 50% dintre directorii financiari estimează că creșterea PIB-ului va fi de până la 0,5%, comparativ cu 18% în 2022. Pentru piața UE, 51% dintre directorii financiari estimează că creșterea medie așteptată va fi sub 0,5%.

În 2022, 56% dintre respondenți estimează că PIB-ul va depăși 2,5%, iar în 2023 doar 10% (o scădere de până la 46 de puncte procentuale).

În previziunile pentru 2023, 9% dintre directorii financiari din zona euro, comparativ cu 68% anul trecut (32% în 2021), se așteaptă ca PIB-ul în țările lor să crească cu peste 2,5%.

Estimările privitoare la nivelul șomajului nu arată o tendință pozitivă, potrivit Deloitte. 68% dintre directorii financiari cred că șomajul în țara lor va crește. Doar 8% dintre directorii financiari cred că șomajul va scădea, comparativ cu 30% în 2022.

Directorii financiari consideră că cererea internă redusă (45 la sută), riscul geopolitic (tot de 45 la sută) și deficitul de specialişti calificaţi (42 la sută) vor fi principalele surse de îngrijorare pentru afacerile din regiunea Europei Centrale şi de Est  în 2023.

Perspectivele de creștere pentru companii, la fel ca și perspectivele economice și de afaceri, arată o tendință negativă. Rezultatele studiului arată că 42% dintre directori financiari cred că marjele operaționale vor scădea (32% în 2022). Doar 25% dintre respondenți cred că vor crește (comparativ cu 37% în 2022). (Traducerea: Mirela Petrescu, RADOR)