Experții europeni îi cer ministrului Sănătății proiecte practice, explicite care să desființeze  metoda “plicului” îndesat de pacienți în buzunarul cadrelor medicale. Concret, dispariția mitei.

Specialiștii europeni cer eliminarea mitei și introducerea coplății

Vlad Voiculescu și specialiștii săi cu care a conceput proiectele privind domeniul sănătății cuprinse în Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR) s-au axat pe interesul pentru implicarea ONG-urilor în susținerea reformelor din sănătate și pe digitalizarea sistemului medical în general, fără precizarea de aplicații concrete.

Experții Comisiei Europene, potrivit documentelor oficiale primite la minister, îi propun explicit lui Vlad Voiculescu  introducerea formulei de coplată în sistemul medical de stat care ar elimina metoda “plicul”, a mitei.

Sistemul coplată există în România. A fost legiferat în 2019,  dar cu aplicabilitate doar pentru sistemul medical privat. Respectiv, pacientul plătește pentru serviciul medical ceea ce nu este acoperit din suma decontată de Casa de Asigurări de Sănătate.

Vlad Voiculescu are la dispoziție 3 miliarde de euro, bani europeni

Propunerea experților europeni către Vlad Voiculescu arată faptul că aceștia au informații sigure că ar continua să existe în sistemul medical de stat din România această practică ilegală.

Trei miliarde de euro au fost alocate ministerului Sănătății pentru refacerea sistemului sanitar din România în Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în valoare de 30,4 miliarde de euro, bani europei. PNRR este gestionat de ministrul USR al Proiectelor Europene, Cristian Ghinea. Coleg de alianță politică și prieten cu ministrul PLUS al Sănătății, Vlad Voiculescu.

Ministrul PLUS este interesat de promovarea ONG-urilor, nu de eliminarea mitei

Printre proiectele incluse de Vlad Voiculescu și echipa sa în PNRR se remarcă marea obsesie a ministrului progresist, similară tuturor demnitarilor de la USR-PLUS, pentru implicarea ONG-urilor în activitățile administrative.

În rezumatul  Pilonului V din PNRR intitulat “Sănătate și reziliență economică, socială și instituțională. Fondul de reziliență a societății civile” sunt prezentate în formule generale căile de implicare a ONG-urilor în sistemul medical.

“Implementarea și maximizarea impactului reformelor structurale vizate în vederea dezvoltării și întăririi rolurilor asumate de organizațiile societății civile la nivel de societate (furnizori de servicii pentru comunitate) și în domeniile de intervenție specifice în sănătate și educație. Derularea de scheme de finanțare nerambursabilă care să permită angajarea resurselor în țintele anuale planificate, precum și proiecte predefinite cu impact sistemic.”

Proiectele din PNRR pe Sănătate analizează la modul general problemele

“În urma automatizării proceselor specifice managementului resurselor umane din administrația publică se poate asigura și un proces de recrutare, promovare și evaluare transparent și integrat, axat pe competențe și dezvoltare continuă, inclusiv prin scheme de mobilitate, talent management și utilizarea centrului de evaluare a competențelor ca instrument pe tot parcursul carierei. Principalele probleme identificate în administrația publică se referă la gradul scăzut de transparentizare și digitalizare a serviciilor publice”

Documentele  avansate de Vlad Voiculescu critică situația prezentă

“De asemenea, nu există un sistem integrat de management al resurselor umane și financiar bazat pe competență și performanță, iar competențele digitale în administrația publică din România sunt slab dezvoltate. Ultimul raport de țară semnalează faptul că procesul de reformare a administrației publice stagnează și că rezultatele reformelor nu sunt vizibile, inclusiv cu privire la sistemul de recrutare.”

“Pentru aplicarea recomandărilor specifice de țară în 2020, România trebuie să întreprindă acțiuni care să conducă la îmbunătățirea eficacității și calității administrației publice, precum și la previzibilitatea procesului decizional, inclusiv printr-o implicare adecvată a partenerilor sociali, să consolideze competențele și învățarea digitală.”

Cristian Ghinea a insistat că PNRR nu este un transportator de proiecte, ci de viziuni

PNRR nu este un ansamblu de proiecte punctuale în care să se precizeze domeniile unde sunt urgente măsurile de  reformă și finanțare. Este o expunere generală asupra unor problematici redactată într-un limbaj birocratic, amplu și evaziv.

Ministrul Proiectelor Europene, Cristian Ghinea,  a insistat trei luni de zile asupra faptului că experții Comisiei Europene care verifică și apoi aprobă sau resping proiectele cuprinse în PNRR nu așteaptă programe concrete ci exprimarea unor viziuni. Mesajul lui a fost susținut puternic și de secretarii de stat de la minister dar și de miniștrii USR-PLUS.

Specialiștii europeni așteaptă propuneri concrete privind banii alocați sănătății

Iată că specialiștii europeni au alte opinii care contrazic declarațiile lui Cristian Ghinea susținute și de vicepremierul USR Dan Barna. În documentele de lucru ale avizatorilor de la Bruxelles referitoare la proiectele depuse de ministrul Vlad Voiculescu se cere punctual eliminarea mitei din sistemul medical de stat și introducerea sistemului coplată pentru “eficientizarea managementului bugetului alocat sănătății“.