CUM SE FURĂ DIN CASELE ROMÂNILOR. Nu doar criza economică şi cea socială duc la creşterea numărului de infracţiuni îndreptate împotriva patrimoniului, ci şi ignoranţa victimelor, spun specialiştii.
Criza economică ale cărei efecte se simt încă de anul trecut, dar şi cea socială au făcut ca numărul furturilor, în special al celor din locuinţe, sedii de firme sau instituţii să crească în primele luni ale acestui an, faţă de perioada similară a anului trecut.
Însă nu doar criza sau tupeul infractorilor sunt "de vină" pentru "bilanţul" îngrijorător la capitolul spargeri (doar în primele 9 luni ale lui 2010 au fost înregistrate, potrivit statisticilor poliţiei, aproape 21.400 de furturi din locuinţe), ci şi neglijenţa ori ignoranţa victimelor. Aşa susţin specialiştii poliţiei, ale căror a fir maţii se bazează pe cifre: un sfert din furturile din locuinţă au la bază neglijenţa, superficialitatea sau ignoranţa proprietarilor.
Bucureştiul, oraşul "preferat" al hoţilor
Iar oamenii legii definesc foarte clar aceste ultime cauze. "Neglijenţă este atunci când montezi un interfon sau o alarmă, dar nu le foloseşti corespunzător; atunci când laşi la vedere bunuri de valoare; când nu schimbi becul ars din scara blocului; când nu înlocuieşti yala veche, care este aproape defectă, cu una nouă, mult mai solidă, ori când montezi un sistem de închidere cu cheie la uşa blocului, pe care o încui însă doar noaptea, în condiţiile în care spărgătorii «o -perează» doar ziua", au explicat specialiştii.
- "Mai devreme sau mai târziu, hoţii de locuinţe sunt prinşi". Aceasta este concluzia unei dezbateri online cu cititorii evz.ro, care a avut loc ieri. Invitaţi au fost comisarul Marius Tache şi expertul în protecţia locuinţei Silviu Clep. Citiţi aici mai multe informaţii de la discuţia de ieri.
Cât despre ignoranţă, aceasta apare atunci când, în mod nejustificat, suntem convinşi să nouă nu ni se va întâmpla aşa ceva, au subliniat oamenii legii. Prin urmare, "lăsăm geamurile deschise vara, chiar dacă locuim la parter sau la etajul întâi, lăsăm pe oricine să ne intre în casă, fără o minimă verificare sau lăsăm uşa apartamentului deschisă ca să facem curent şi să ne răcorim în zilele toride". "Şi hoţii atât aşteaptă!", au avertizat specialiştii poliţiei. Iar statisticile arată că cei mai expuşi jafurilor sunt, de departe, bucureştenii (în Capitală au avut loc peste 2.400 de spargeri, în primele zece luni ale lui 2010), urmaţi de clujeni şi constănţeni. AVERTISMENT Hoţii atacă cel mai des joia în amiaza mare Cele mai multe furturi din locuinţe se comit în zilele de joi, iar intervalele orare preferate de hoţi sunt 8.00-12.00 şi 14.00- 16.00. Aşa arată un studiu realizat de specialiştii Institutului de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii din Inspectoratul General al Poliţiei. Potrivit cercetării, cele mai puţine spargeri au loc în weekend, doar atunci când hoţii ştiu că locatarii sunt plecaţi de acasă.
Oamenii legii au şi o explicaţie pentru faptul că infractorii evită casele la sfârşit de săptămână. "În weekend, majoritatea oamenilor sunt acasă, nu există un program fix de muncă, oamenii se vizitează între ei, pleacă, vin, iar această «dinamică» împiedică accesul hoţilor în imobile şi cu atât mai mult posibilitatea jefuirii locuinţelor.
În timpul săptămânii însă, oamenii au un program regulat, care înseamnă fie serviciu, fie anumite obişnuinţe - cei mai în vârstă, de exemplu, merg în parc, de regulă, la aceleaşi ore, merg la piaţă, cei mai tineri merg la şcoală. Iar într-un astfel de program, hoţii găsesc o por tunităţi pentru a da lovitura", au explicat poliţiştii.Minimum zece minute pentru "o lovitură" "Spărgătorii profesionişti nu au nevoie de prea mult timp pentru a lovi. Am văzut spargeri comise în 10, în 40 de minute sau în câteva ore.
Totul depinde de cât de uşor le este să intre în casa victimei, de cât de mare este locuinţa şi de cât de abili sunt în a găsi bunurile de valoare", au adăugat oamenii legii. Potrivit acestora, cele mai importante obstacole în calea hoţilor sunt uşile şi încuietorile. Cu cât acestea sunt mai greu de deschis, cu atât hoţii riscă să fie surprinşi "la muncă".
"Noi numim uşile şi încuietorile «bariere fizice». Există însă şi «bariere psihice» - camere video de supraveghere, sisteme de alarmă, sisteme antiefracţie - care le induc răufăcătorilor ideea că acţiunile le pot fi înregistrate şi că imaginile pot fi folosite apoi împotriva lor", au conchis poliţiştii.
CUM GÂNDEŞTE ROMÂNUL
"Mi-au spart casa, poliţia e de vină!" Deşi studiul arată că un număr mare de spargeri au fost favorizate de neglijenţa sau ignoranţa proprietarilor (cel puţin în Capitală, acestea au favorizat comiterea a două treimi din jafurile «contabilizate»), majoritatea românilor consideră că nu sunt obligaţi să-şi protejeze bunurile. "Românii gândesc cam aşa: «Mi-au spart casa, e doar vina poliţiei!».
Asta, spre deosebire de occidentali sau de americani, unde există o cultură pentru protecţia propriilor bunuri şi chiar o grijă excesivă faţă de bunurile vecinilor", au explicat specialiştii.Un exemplu elocvent pe care aceştia îl dau atunci când se referă la modul în care ar putea fi prevenite spargerile e cel privind modul în care sunt folosite sistemele de acces în imobile.
"Nu e de-ajuns să pui o yală la uşa de la intrarea în scara blocului în care locuieşti şi să încui uşa doar noaptea, pentru că aşa procedează majoritatea locatarilor blocurilor din Capitală, unde, de altfel, au loc cele mai multe spargeri. E drept că oamenii motivează că ziua nu pot ţine uşa încuiată deoarece vin şi pleacă copiii de la şcoală şi că, în general, «e trafic mare».
Nimic mai fals, având în vedere că cele mai multe furturi din locuinţă au loc ziua!", adaugă oamenii legii. "Nu-i putem responsabiliza doar pe poliţişti" Iar argumentele lor sunt susţinute şi de experţii în tehnică de securitate."Nu ajută cu nimic să montezi un interfon la intrarea în bloc, dacă nu-l foloseşti cum trebuie şi dacă oricine apelează de la intrare e lăsat să pătrundă în imobil fără o minimă verificare.
Fără o minimă protecţie personală sau fără minime măsuri de securitate, nu-i putem responsabiliza doar pe poliţişti. Poliţiştii nu vor putea niciodată să ne păzească permanent casele şi maşinile. Obligaţia lor e să asigure un nivel minim de securitate. Peste acest plafon, fiecare trebuie să-şi ia măsuri suplimentare pentru protejarea propriilor valori. E o chestiune de cultură de securitate, care, din păcate, la noi lipseşte", au conchis specialiştii.
ÎN "TOP" Banii, bijuteriile şi telefoanele, la mare căutare Dacă ar fi să ţinem cont de bunurile cele mai "căutate" de hoţi în casele victimelor, am putea spune că infractorii români sunt, totuşi, de "modă veche", susţin specialiştii. Potrivit acestora, preferă încă banii, bijuteriile şi telefoanele mobile obişnuite. Laptopurile sunt abia pe locul IV în "topul" preferinţelor spărgătorilor, care "strâmbă din nas" la iPod şi iPhone, plasme sau electrocasnice de ultimă generaţie.
"Şi pentru preferinţele învechite ale hoţilor există o explicaţie: interesul lor e să scape rapid de «marfa furată », care, dacă e un obiect obişnuit, se vinde fără prea mari probleme în târguri şi în pieţe. În plus, foarte mulţi infractori sunt consumatori de droguri şi pot da uşor telefoanele sau bijuteriile furate pe stupefiante. Să ştiţi că spărgătorii au şi ei reguli, iar una dintre acestea este: «Caută bunurile mici şi de valoare mare! Sunt mai uşor de furat, fără să atragi atenţia!»", au conchis poliţiştii.
PROFIL DE SPĂRGĂTOR Fals comerciant, hoţ "singuratic" sau de grup Specialiştii poliţiei au pus cap la cap informaţiile adunate în timpul anchetelor derulate până acum şi au descoperit cel puţin trei "tipare" care-l definesc pe spărgătorul de locuinţe autohton. Plaja a fost destul de largă, având în vedere faptul că, potrivit statisticilor poliţiei, doar anul trecut, peste 8.000 de persoane au fost cercetate pentru infracţiuni de furt din locuinţă.Astfel, unul dintre modelele identificate de specialişti este "hoţul de grup".
Infractorii de acest gen sunt organizaţi în bande formate din 2-4 persoane, în care fiecare ştie exact ce are de făcut. Bărbaţi tineri şi curioşi "Aceste grupuri acţionează doar după ce studiază atent locuinţa pe care urmează să o atace. Îşi pregătesc o documentare serioasă asupra casei şi a programului celor care locuiesc acolo", explică specialiştii. Potrivit acestora, astfel de grupuri sunt alcătuite în special din bărbaţi cu vârste între 15 şi 35 de ani.
Cel de-al doilea tipar îl scoate la iveală pe "lupul singuratic", hoţul cu experienţă, care acţionează pe cont propriu. Însă, arată oamenii legii, astfel de cazuri sunt "cel mai rar întâlnite" în România. Acest profil e atribuit de obicei hoţilor de carieră, recidiviştilor, care acţionează tradiţional, prin forţarea sistemelor de închidere. Des întâlnit în ultima vreme, al treilea tipar îi vizează pe hoţii care operează prin "împrietenire". Aceştia fură din locuinţa victimei dându-se drept angajaţi ai Electrica, ai primăriei sau ai unei firme care oferă promoţii. Le distrag atenţia proprietarilor şi deschid calea unui complice.
"De regulă sunt femei, deoarece pot câştiga mai uşor încrederea proprietarului", susţin specialiştii. Toate acestea arată că hoţii români stau destul de bine la capitolul inventivitate. De altfel, cel mai des întâlnite moduri de operare sunt forţarea sistemelor de închidere (uşi, yale, ferestre), folosirea cheilor potrivite sau a unor pretexte pentru a pătrunde în locuinţe, dar şi "împrietenirea cu victimele". (Oana Crăciun) PROFIL DE VICTIMĂ Ţinta perfectă este neglijentă şi naiv De cele mai multe ori, spărgătorii îşi analizează foarte bine posibilităţile înainte de a ataca şi merg la sigur, alegând "ţintele ac cesibile". Oamenii legii au creat tipare şi pentru victimele care cad în plasa hoţilor. Astfel, există "victima neglijentă", care îşi lasă casa pradă infractorilor, uitând un geam deschis sau uşa de la intrare descuiată.
Acesta reprezintă cazul "fericit" pentru hoţii care nu mai trebuie să depună mari eforturi, primesc totul de-a gata. Creduli şi în vârstă Cei mai mulţi spărgători trebuie să găsească însă metode inovative de a intra în locuinţe. Aşa că îşi caută o "victimă naivă", pe care o conving să le dea drumul în casă, pretinzând că sunt angajaţi ai unei companii de stat sau ai unei firme care-i propune o ofertă de nerefuzat. Cel mai des cad în această plasă întinsă de infractori vârstnicii.
Potrivit specialiştilor poliţiei, spărgătorii caută imobile în care locuiesc mai mult bătrâni. "Unii dintre infractori îşi pregătesc terenul punând afişe în bloc, prin care anunţă că va avea loc o promoţie deosebită, tot pentru câştigarea încrederii", au subliniat oamenii legii. Aceştia susţin că cele mai multe astfel de victime sunt în Bucureşti. Există şi victime naive care sunt căutate la interfon şi ademenite să coboare pentru a ridica un cadou voluminos.
"Chiar infractorul le sugerează să încuie uşa cu cheia. În timp ce omul coboară, hoţul blochează liftul cu o «gheară de pisică», apoi se oferă să-şi elibereze victima şi-i cere cheia ca să deblocheze liftul. Îl abandonează însă pe nefericit şi intră fără probleme în apartamentul acestuia", au avertizat poliţiştii. Al treilea tipar vizează "victima iresponsabilă", care consideră că n-are nevoie de niciun fel de sistem de siguranţă, deoarece nu i se poate întâmpla nimic, iar, dacă e prădată, "poliţia e de vină". (Oana Crăciun)
"Ponturi" pentru a-i deruta pe spărgătorii de locuinţe
- Când lipsiţi de acasă noaptea, lăsaţi o lumină aprinsă sau un aparat de radio în funcţiune;
- Dacă plecaţi de acasă pentru mai multe zile, rugaţi-i pe cei care vă sunt apropiaţi să intre din când în când în casa dumneavostră, să vă deschidă câte o fereastră sau să vă ridice corespondenţa;
- Montaţi la vedere plăcuţe prin care să-i avertizaţi pe vizitatorii ne doriţi că în casă se află un câine sau că aveţi un sistem de monitorizare;
- Mesajul de pe "robotul telefonic" să inducă ideea că este cineva acasă, dar nu poate răspunde pentru moment;
- Cumpăraţi-vă întrerupătoare care, la diverse intervale de timp, aprind şi sting automat lumina;
- Asiguraţi-vă că v-aţi achiziţionat o uşă sigură (solidă, dar care nu atrage atenţia; tocul este încadrat în zid cu dibluri - minimum zece centimetri în zid; nu e fixată doar cu spumă; sistemul de închidere nu e la suprafaţă);
- Asiguraţi-vă că geamurile de la uşile de acces în imobil sunt protejate cu grilaje;
- Nu uitaţi că aliaţii dumneavoastră sunt lumina, zgomotul şi timpul.
FURTUL ÎN CIFRE
- 8.000 de persoane au fost anchetate de poliţişti anul trecut pentru infracţiuni de furt din locuinţă
- 21.348 de spargeri de locuinţe au fost reclamate poliţiei, la nivel naţional, în primele nouă luni din 2010
- 58% dintre "lovituri" au fost date în marile oraşe
- 2.247 de spargeri au fost comise în Bucureşti, "oraşul preferat" al hoţilor