Miliardarul crede că România va avea de câştigat de pe urma crizei financiare mondiale. Este un moment bun pentru a recupera din decalaje. Sorin Ovidiu Vîntu - locul patru în top Capital, cu o avere de 2,1 miliarde de dolari - susţine că efectele turbulenţelor la noi vor fi mai mult pozitive şi recomandă populaţiei să-şi păstreze în continuare banii în bănci.

EVZ: Ce efecte credeţi că va avea criza financiară internaţională în România? Sorin Ovidiu Vîntu: Depinde din ce perspectivă privim lucrurile. Dacă le privim din perspectiva maselor largi, ceea ce se întâmplă în prezent este extrem de benefic pentru România, deoarece va duce la o ieftinire a pieţei. De exemplu, până la această criză financiară, o garsonieră costa 80.000 de euro, apartamentele au ajuns la preţuri inaccesibile. În noul context, undeva în august-septembrie anul viitor, aceeaşi garsonieră va putea fi cumpărată cu 30.000- 40.000 de euro. În plus, producătorii de bunuri nu vor mai cere adaosuri neruşinate, ci îşi vor scoate profiturile din dever (volumul vânzărilor - n.r.). Va fi o ieftinire a bunurilor de larg consum. Activele ajunseseră la preţuri deşănţate. Acum, banii se vor scumpi, iar activele vor reveni la preţuri rezonabile.

Va fi extrem de benefic pentru populaţie. Din perspectiva oamenilor de afaceri se va produce o separare. Se vor separa cei care au trăit din afaceri care au impus valori fals create, care induceau o stare de spirit neplăcută şi costuri imense. Criza internaţională va duce la o reaşezare pe principii normale, pe principii sănătoase a economiei româneşti. Practic, pentru români efectele vor fi ieftinirea locuinţelor şi a bunurilor şi serviciilor de larg consum. În plus, această situaţie ne avantajează în raport cu statele unde criza a luat amploare. Se vor reduce decalajele dintre noi şi ei. Am putea spune că a murit şi capra vecinului...

Credeţi că guvernul şi BNR vor naţionaliza băncile în cazul în care acestea ar avea probleme din cauza crizei?  Ar fi o prostie să facă acest lucru. Ceea ce se întâmplă în SUA, acest heirupism, nu face decât să rostogolească în continuare găurile. În loc să moară azi, o să pocnească mâine, iar pe oameni îi va costa mai mult. În aceste cazuri, intervenţ ia statului este aberantă. Politica BNR a fost să oblige băncile comerciale să-şi constituie rezerve minime obligatorii de circa 20% din capitaluri: o politică ce îşi dovedeşte valoarea formidabilă acum. Aceasta înseamnă lichidităţi imense. Când băncile se vor apropia de situaţii cu probleme, BNR va decide micşorarea pragului de la 20% la 10%, şi băncile vor avea suficiente lichidităţi să-şi menţină activitatea. Eu nu văd un motiv ca băncile româneşti să aibă probleme. Poate doar băncile-mamă din afară. Însă nici în acest caz populaţia din România nu păţeşte nimic. Banii deponenţilor nu vor fi afectaţi. Dacă, totuşi, anumite bănci din România vor avea dificultăţi şi vor vrea să vândă o parte din active, aţi fi interesat să cumpăraţi? Nu. Eu sunt speculant financiar. Nu bag bani în mortar şi ciment. În cazul în care lucrurile se vor agrava, ce recomandări le-aţi face românilor pentru investiţii sau plasarea capitalului?   Recomand în continuare sistemul bancar. Este cel mai sigur loc pentru ca populaţia să-şi ţină economiile. În ceea ce priveşte economiile oamenilor cu bani, fiecare trebuie să-şi aleagă soluţia potrivită. Nu le ofer consultanţă pe gratis. Pentru investitorii pe Bursă, cel mai prost lucru este să-şi vândă stocurile acum. Se ştie că Bursele îşi revin cu ciclicitate. Însă nu aş da nici sfat de cumpărare acum. În mod cert, Bursa va continua să scadă.

CUM ÎŢI PROTEJEZI AVUŢIA ÎN „ZODIA“ CRIZEI Analiştii recomandă păstrarea banilor la bănci Vremurile de criză financiară le răresc oamenilor posibilităţile de a- şi înmulţi banii. Totuşi, păstrarea acestora la saltea sau ciorap nu este o soluţie, deoarece inflaţia erodează economiile care nu sunt puse „la lucru“, spun analiştii. „În aceste momente, românii trebuie să-şi păstreze banii în depozite la bănci. Chiar dacă inflaţia taie din profit, măcar tot câştigă ceva“, ne-a declarat fostul ministru al finanţelor, economistul Daniel Dăianu.

„Mai mult, ei trebuie să facă investiţii sau economii în moneda în care sunt plătiţi“, a adăugat el. Dăianu susţine că sistemul bancar românesc este unul solid, în ciuda faptului că oamenii ar putea crede altceva, influenţaţi fiind de veştile negative venite de pe pieţele externe. Românii bogaţi pot opta pentru o diversificare a investiţ iilor, spun analiştii. „În acest caz pot opta şi pentru investiţii în bijuterii, aur, obligaţiuni sau titluri de stat“, a mai spus Dăianu. Chibzuinţa, necesară acum

Economistul Daniel Dăianu le dă românilor un sfat pe care îl consideră esenţial: să nu se întindă mai mult decât plapuma, în sensul că trebuie să se ferească să cheltuiască mai mult decât câştigă. În plus, este bine să aibă rezerve pentru cheltuieli neaşteptate. Trebuie evitat consumul exagerat şi adoptată o atitudine chibzuită pentru ca inflaţia în România să scadă, a conchis Dăianu. Analistul Liviu Voinea, de la Grupul de Economie Aplicată (GEA), spune că în momentele de criză este cel mai bine ca oamenii să păstreze lichidităţi pentru a face faţă unor costuri neprevă zute, şi în orice caz să nu investească în titluri riscante.   „Cel mai cuminte este să ţii lichidităţi, de preferat într-o bancă, în depozite pe termen relativ scurt, de o lună sau trei luni“, ne-a declarat Voinea. El mai atrage atenţia asupra unei realităţi sociale: „În primul rând, în România oamenii nu prea au ce economisi sau investi. Pentru o bună parte a populaţiei, cheltuielile depăşesc veniturile, şi diferenţa este acoperită prin credite. În al doilea rând, cadrul fiscal nu stimulează economisirea, dat fiind impozitul pe câştigurile din dobânzi“.

SUA

Planul de salvare relansat trece prin Senat

Preşedintele SUA, George W. Bush şi cei doi candidaţi la preşedinţia Statelor Unite, republicanul John McCain şi democratul Barack Obama, au afirmat că susţin planul de stabilizare a pieţelor internaţionale supus ieri la vot în Senatul american. Până la închiderea ediţiei rezultatele nu au fost anunţate. Lobby pentru adoptarea planului au făcut mai mulţi oficiali de rang înalt.

„Ne aflăm într-un moment în care este nevoie de acţiune. Un plan imperfect este mai bun decât niciun program“, a declarat directorul Fondului Monetar Internaţional (FMI), Dominique Strauss-Kahn. De asemenea, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, s-a arătat sigur că programul va trece de Senat. „Trebuie să treacă, pentru binele SUA şi pentru binele finanţelor globale“, a declarat acesta.

ITALIA

UniCredit dă semne de slăbiciune

UniCredit, cea mai mare bancă din Italia, a anunţat că îşi va transfera o parte din activele imobiliare într-un fond închis de investiţii, pentru a-şi spori rezervele de capital. Măsura vine după ce acţiunile companiei s-au depreciat cu peste 22 de procente în această săptămână, pe fondul zvonurilor legate de starea financiară a instituţiei.   În ciuda mesajelor liniştitoare ale autorităţilor italiene, investitorii se tem de efectele pe care criza internaţională le-ar putea avea asupra UniCredit, o instituţie atipică pentru modul conservator de a face afaceri al băncilor italiene, deoarece s-a aventurat mult mai mult pe pieţele financiare externe. Acţiunile UniCredit au fost suspendate ieri de la tranzacţionare deoarece titlurile se ieftiniseră foarte mult.

FRANŢA

300 de miliarde de euro pentru băncile europene

Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, va propune şefului Băncii Centrale Europene (BCE) şi liderilor statelor europene un plan de salvare a sistemului financiar care implică fonduri de 300 miliarde euro, au declarat surse din Comisia Europeană, citate de Reuters şi preluate de Mediafax. Sarkozy va găzdui, sâmbătă, o întâlnire a liderilor europeni pentru a găsi un răspuns la criza financiară care a ajuns din Statele Unite în sistemul bancar european. Printre cei invitaţi se numără premierii Germaniei, Marii Britanii şi Italiei, precum şi preşedintele BCE, Jean-Claude Trichet. Întâlnirea va pregăti un eventual summit G8. Franţa deţine preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene, iar Sarkozy a jucat până acum un rol proactiv în eforturile de a diminua efectele crizei. Sorin Ovidiu Vîntu, miliardar român în dolari: "Pentru români, efectele crizei vor fi ieftinirea locuinţelor, a bunurilor şi serviciilor de larg consum. (...) Se vor reduce decalajele dintre noi şi ei. Am putea spune că a murit şi capra vecinului..."