La un an de la câştigarea alegerilor şi preluarea mandatului de primar general, EVZ îi face bilanţul independentului Sorin Oprescu, doctorul care a dat bisturiul şi sala de operaţii din Spitalul Universitar de Urgenţă pe fotoliul şi sala de consiliu din Primăria Capitalei.
Ce a promis şi în ce stadiu sunt proiectele cu care i-a convins pe cei 315.981 de bucureşteni să-l voteze, în defavoarea PDL-istului Vasile Blaga (cu care s-a luptat în turul doi la locale)? În ce stadiu se află autostrada suspendată? Ce recorduri a doborât şi câte probleme ale cetăţenilor a rezolvat?
Adunăm Pasajul de la Universitate, câteva şcoli pe care le-a i naugurat şi audienţele 3G, demarate în stradă cu opt luni în urmă. Scădem traficul încă insuportabil, parcările prea puţine, câinii comunitari prea mulţi şi şantierele neterminate. Tragem linie: din iunie 2008 până în iunie 2009, mare lucru nu s-a schimbat în Capitală. De ce au mers treburile atât de greu? „Simt din plin cum interesul de partid prevalează interesului public”, răspunde Sorin Oprescu, primarul general care, culmea, „ştia că aşa va fi”...
CE-A PROMIS ŞI CE-A FĂCUT Visează autostrăzi suspendate şi omologhează cârnaţi afumaţi La capitolul realizări, primul an sub conducerea lui Oprescu s-ar traduce astfel: trei recorduri (cel mai lung cârnat, cel mai greu tort, cei mai mulţi Moşi Crăciun mergând pe stradă), inaugurarea Pasajului de la Universitate (existent pe hârtie din vremea lui Adriean Videanu) şi a câtorva şcoli reabilitate cu bani de la Banca Europeană de Invesiţii (BEI), plantarea a 3.000 de arbori şi finalizarea a 42 de străzi începute de Videanu. La toate acestea se adaugă audienţele 3G, acordate bucureştenilor în septembrie şi în noiembrie 2008. Acestea reprezintă unele dintre puţinele ocazii de a sta faţă în faţă cu Sorin Oprescu. Altfel, cine vrea să ajungă să i se plângă primarului în biroul acestuia poate aştepta şi un an ca să-i vină rândul. „Nu mă fac premier, nici preşedinte”
„Aspiraţiile personale ale lui Sorin Oprescu converg cu ale celor care m-au votat. Sunt instalat de cetăţeni să le rezolv problemele şi vreau să fac acest lucru. Nu plec să mă fac nici premier, nici europarlamentar, nici preşedinte”, promitea edilul, la învestire, în iunie anul trecut. Nu „s-a făcut” premier, nici la europarlamentare nu a candidat. Cât despre preşedinţie, umblă zvonuri că şi-ar anunţa totuşi candidatura la toamnă.
Despre multe dintre problemele cetăţenilor nu poate spune că a reu şit să le rezolve, lucrurile au mers mai încet „decât şi-ar fi dorit”. Ca şi Traian Băsescu, primarul care se plângea că-i pune beţe-n roate consiliul, şi Oprescu dă vina pe alţii, evitând însă să-i arate cu degetul: „Vinovaţi de frânare sunt mulţi. Simt cum interesul de partid prevalează interesului public, dar nu mă dezarmez. Ştiam că aşa va fi”. Înainte de a fi ales, a făgăduit că-i va face pe bucureşteni să fie mândri de oraşul lor.
A promis 60 de terenuri de sport, modernizarea campusurilor universitare, reabilitarea completă a şcoliilor transformate de trei ani în şantiere, dar şi o centură verde a Capitalei. Mai mult, a trecut pe lista „de făcut” creşe, grădiniţe, parcări, servicii sociale de calitate. Dacă pentru creşe există totuşi proiecte pe hârtie, terenurile de sport, campusurile şi centura verde nu au fost nici măcar creionate. Pentru grădiniţe nu sunt bani, dar Oprescu speră la un nou credit BEI. Autostrada-minune, visul permanent din campanie Şi pentru cele 21 de parcaje pe structură metalică, pri marul are o soluţie: „Proiectul va fi supus spre aprobarea consiliului în iulie 2009”. Costul unui loc de parcare e estimat însă la 8.000-10.000 de euro, ceea ce înseamnă că va fi foar te greu să găsească finanţare pentru toate cele 7.000 de locuri.
În privinţa autostrăzii suspendate - visul pe care l-a avut nopţi de-a rândul şi care s-a concretizat apoi în piesa de rezistenţă a campaniei sale electorale -, doctorul din primărie a reuşit doar să facă un studiu de prefezabilitate. Încă nu ştie cât va costa autostrada - minune şi recunoaşte că nici nu sunt bani pentru ea.
Totuşi, este optimist: vrea să finalizeze 11 kilometri până la finalul mandatului, în 2012. Nici din oferta pe educaţie Sorin Oprescu nu a reuşit să bifeze multe. Şcoli care au intrat în reabilitare în 2006 şi 2007, prin programul BEI, nu au nici acum acoperiş. Nu mai departe, Şcoala de Muzică şi Arte Plastice nr. 3 şi Şcoala 311 au fost evacuate şi decopertate, apoi s-au făcut lucrări interioare fără a se monta acoperişul la loc.
De doi ani plouă şi ninge în interior ca afară, tot ce s-a reconstruit deteriorându-se. Totodată, există şcoli în care au demarat lucrările de reabilitare în paralel cu procesul de învăţământ, periclitând siguranţa elevilor şi a personalului. În această situaţie sunt Liceul „George Enescu”, şcoliile 93, 109, 110, 189, 198. Edilul recunoaşte că numai opt unităţi de învăţământ sunt finalizate, alte 26 sunt în lucru, iar la restul până la 102 nu s-au început lucrările. Milioane de euro aruncate pe apa sâmbetei Nu doar elevii sunt ghinionişti, ci şi sportivii care depind de primarul general. Finala Cupei UEFA s-ar putea juca pe un stadion fără acoperiş. Asta pentru că edilul susţine că nu va fi „de acord cu impunerea acestui proiect, de constru ire a acoperişului, care vine de undeva din spumele mării” şi presupune cheltuirea a încă 12 milioane de euro de la buget. Dacă s-ar lua însă această decizie, autorităţile vor arunca milioane de euro pe apa sâmbetei: tot ce s-a construit până acum a fost proiectat să susţină acoperişul, costurile fiind deja mai mari cu peste 10%.
CONSILIERII CARE I-AU RĂMAS APROAPE ÎL SCUZĂ „2009 a fost anul elaborării proiectelor, 2010 va fi exploziv” Doi membri ai echipei „celor şapte consilieri” - cu ajutorul căreia Sorin Oprescu a câştigat Primăria Capitalei în 2008, venind în locul lui Videanu să dezlege iţele instituţiei - comentează activitatea din primul an de mandat al edilului independent: Adrian Thiess, considerat „eminenţa cenuşie” a strategiei electorale a lui Oprescu, şi George Iorgovan, consilierul acestuia pe probleme juridice.
Întrebat ce a realizat primarul Oprescu într-un an, Adrian Thiess - care, între timp, şi-a abandonat şeful - a susţinut că nu poate da niciun exemplu de proiect realizat. De cealaltă parte a baricadei, George Iorgovan caută scuze, arătând că 2009 a fost un an al muncii „de birou”.
„S-au făcut multe lucruri, chiar dacă nu se văd. Anul 2009 a fost un an al elaborării proiectelor, un an în care s-au pus la punct documentaţii şi s-au făcut lici taţii pentru a demara proiecte importante. 2010 va fi un an exploziv din punct de vedere al demarării proiectelor mari”, a promis Iorgovan. Comunicarea-problemă
Adrian Thiess l-a părăsit pe primarul Sorin Oprescu pentru că acesta „l-a dezamăgit”. „Am plecat la drum cu un program din care nu s-a făcut nimic până acum. Oprescu a promis, printre altele, că va reda oraşul bucu reştenilor, că va rezolva problema maidanezilor, că va face parcări, că nu se va mai construi în parcuri, că va oferi servicii sociale de calitate. Nu s-a concretizat nimic din ce a promis”, a spus Thiess. El este, de fapt, al patrulea consilier personal care l-a părăsit pe Oprescu, la nici un an de mandat, după Rose Marie Olănescu, Victor Dimitriu şi George Comşa. Rose Marie Olănescu a fost prima care „a abandonat” corabia. Ea declara, în ianuarie, că a plecat din primărie deoarece proiectele cu care se angajase echipa „celor şapte” în campanie nu erau puse în aplicare. Mai mult, nu mai reuşea să comunice cu Oprescu. Practic, comunicarea cu edilul e intermediată de Intelligent Media, firma Nadinei Nedelea şi a lui Marie Jeanne Ion.
Olănescu a respins categoric zvonurile conform cărora cei care au plecat au făcut-o în urma unor certuri pe bani ori sfere de influenţă. „Zvonurile sunt lan sate de persoane din preajma primarului. Nu s-a pus niciodată problema de bani, noi toţi, când am venit în primărie, nu eram nişte neica-nimeni”, a conchis Rose Marie Olănescu. Citiţi şi: De ce-l părăsesc consilierii pe Oprescu
Bucureştiul este pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte calitatea vieţii şi în acelaşi clasament ocupă poziţia 85 din 140 în lume. Aşa arată un studiu realizat de Economist Intelligence Unit (EIU), care a stabilit ratingul privind ca litatea vieţii în funcţie de 30 de factori, împărţiţi în cinci categorii: stabilitate, servicii medicale, cultură şi mediu, educaţie şi infrastructură.
Astfel, a fost scos la iveală faptul că statele est-europene stau cel mai prost cu infrastructura, Bucureştiul obţinând 71,8 puncte, dintr-un maxim de 100, fiind astfel ultima între cele 28 de oraşe din UE incluse în top.
Acelaşi clasament arată că, din Europa de Est, doar Budapesta şi Praga au intrat pe lista oraşelor cu puţine probleme. Cele mai multe puncte a obţinut oraşul Vancouver (98 de puncte), fiind urmat de Viena (97,9). (Andreea Ciupercă)
PROFIL Medicul care a candidat de trei ori În vârstă de 58 de ani, primarul general e profesor universitar doctor, titulatură înscrisă pe toa te actele emise de municipalitate şi parafate de el. Între 1992 şi 1993, Sorin Oprescu a fost consilier al ministrului sănătăţii. În administraţia locală şi-a început cariera în 1996, fiind consilier general al Capitalei până în 2000. În perioada iulie- decembrie 2000, a fost viceprimarul Capitalei. Oprescu a candidat de trei ori pentru funcţia de primar general (1998, 2000, 2008).
Pentru a ajunge şef, în 2008, a părăsit PSD-ul - al cărui membru a fost 14 ani şi care-l susţinea pe Cristian Diaconescu - şi a câştigat un proces intentat Biroului Electoral Central Bucureşti, care i-a refuzat candidatura pe motiv că 5.000 de semnături nu erau valide. Candidatura lui a fost presărată şi de un scan dal mediatic. Ziarul „Cotidianul” a relatat că o pagină cu semnături de susţinere ar fi fost falsificată.
Puteţi intra în direct cu emisiunea „Evenimentele zilei” pe YM, pe ID-ul evztv, în intervalul orar menţionat mai sus. De asemenea, ne puteţi contacta şi prin email, la evztv@evz.ro.