De unde au bani autorităţile locale să susţină investiţiile? Răspunsul este pe cât de simplu la prima vedere, pe atât de complicat când vine vorba să fie pus în practică: fondurile europene.

În prezent, Consiliul Judeţean Ilfov a obţinut banii şi lucrează deja la următoarele proiecte de modernizare a drumurilor judeţene: Snagov-Gruiu, Brăneşti – limita judeţului Călăraşi, Găneasa – Brăneşti, Afumaţi – Găneasa, Buftea, Mă năstirea Pasărea – Cozieni, Dărăşti – 1 Decembrie, Pantelimon – Cernica – Tanganu, Centura Capitalei – Domneşti, Centură – Ştefăneşti – Dascălu – Grădiştea şi DN 1 – Căldăruşani.

18 proiecte depuse pentru drumurile din Ilfov

În total, au fost depuse 18 proiecte pentru reabilitarea şi modernizarea drumurilor din judeţ. Dintre acestea, trei au fost respinse, 11 au fost contractate, iar patru sunt în evaluare, potrivit Soniei Drăgulescu, consilier superior la Prefectura Judeţului Ilfov.

Valoarea totală a proiectelor contractate se ridică la 54,4 milioane euro, din care 44,37 milioane euro sunt asiguraţi din fonduri europene şi centrale.

Pentru reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare, consiliul judeţean a depus un proiect în valoare de 90,8 milioane euro, din care 55,6 milioane euro bani europeni. Proiectul a fost selectat deja de autorităţi şi aşteaptă avizul Comisiei Europene.

După ce, ieri, EVZ a prezentat starea jalnică în care se află infrastructura României de transporturi, de iluminat, de alimentare cu apă şi canalizare, astăzi vine şi cu o soluţie: banii europeni. Din păcate, situaţia din Ilfov, unde a fost posibilă asigurarea sumelor de cofinanţare, nu se repetă în fiecare judeţ.

Corupţia, capul răutăţilor

Principala cauză pentru care nu vom reuşi să atragem mai mult de 40%-50% din fondurile UE alocate dezvoltării infrastructurii este corupţia, consideră analistul economic Dragoş Cabat.

"S-au mai făcut şosele, reţele de apă, însă există corupţia care va fi întotdeauna. Firmele care fac lucrări de infrastructură sunt cele care cotizează la partide, e o luptă politică", explică el. Potrivit analistului, şansele ca lucrurile să se schimbe până în 2013, când expiră termenul pentru absorbţia celor circa 30 miliarde euro bani europeni.

La nivel central, prin Programul Operaţional Regional (POR), pentru reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene şi urbane, precum şi pentru şosele de centură, sunt puşi la bătaie aproape 860 milioane euro pentru perioada 2007-2013.

În trei ani de la lansarea programului, judeţele şi oraşele ţării au demarat 112 proiecte, în valoare totală, incluzând banii europeni, cei naţionali şi cofinanţarea locală, de 1,1 miliarde euro. În acest an au fost semnate 14 proiecte de aproape 139 milioane euro, spun reprezentanţii Ministerului Dezvoltării.

La rândul lor, cei de la Ministerul Mediului spun că, până în prezent, "Comisia Europeană a aprobat 15 proiecte majore din sectorul apă şi canalizare pentru judeţele Giurgiu, Tulcea, Teleorman, Călăraşi, Sibiu, Gorj, Olt, Cluj-Sălaj, Turda-Câmpia Turzii, Braşov, Vrancea, Bistriţa- Năsăud, Arad, Dâmboviţa şi Iaşi". Valoarea totală este de 2,63 miliarde euro. Toate contractele au fost deja semnate.

Reţeaua apă-canal se extinde în paşi de melc


"La Snagov este un proiect prin Programul Regional care a început acum câteva luni şi se lucrează foarte bine.“
DAN CORNEL BARANGA, prefectul judeţului Ilfov

SĂRĂCIE

Reabilitarea termică ne costă mai mult

După mulţi ani în care statul suporta două treimi din costurile cetăţenilor care doreau să-şi reabiliteze termic locuinţele, criza a pus capăt acestui program. După modificările legislative din luna iulie, românii care vor să-şi izoleze termic blocurile, aşa încât pierderile de căldură pe timpul iernii să fie cât mai mici, trebuie să scoată din buzunar toţi banii.

Singura facilitate pe care o au proprietarii de locuinţe este că pot obţine un credit garantat de stat, la o dobândă mai bună decât cele de pe piaţă. Cetăţenii trebuie totuşi să asigure din banii lor 10% din costurile de reabilitare.

Creditul va fi garantat timp de cinci ani, indiferent de firma contractată să realizeze lucrările. Practic, guvernul a decis să aplice modelul "Prima casă" şi în acest domeniu. Pentru 2010, executivul a alocat 50 de milioane de euro pentru garantarea împrumuturilor.