În același context, colonelul-magistrat  a subliniat că tragediile din Caracal ar fi putut fi foarte ușor evitate dacă Parlamentul ar fi făcut un lucru simplu: să-și treacă în subordine Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor, aflat în prezent sub controlul Serviciului Român de Informații, scriu jurnaliștii de la Lumea Justiției.

De asemenea, Udrea a amintit că există deja un astfel de proiect de lege, inițiat de către președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu. În plus, judecătorul a subliniat că respectivul centru poate localiza ținte cu o uluitoare precizie, așa încât s-ar evita bâlbâieli precum cele din sistemul 112.

Nici președintele Klaus Iohannis nu a scăpat de criticile lui Constantin Udrea, colonelul susținând că președintele a plecat urechea la jelaniile unui SRI disperat să redevină organ de cercetare penală și să forțeze trecerea legilor Big Brother.

„Radu Andrei Tudor: Poliția avea cadrul legal existent pentru a pătrunde fără acordul procurorului sau judecătorului?

Constantin Udrea: Evident că da. Poliția este organ de cercetare, este învestit de lege cu urmărirea infractorului, mai ales atunci când el se află în situația de a săvârși o infracțiune – deci când infracțiunea este flagrantă. Prin urmare, infractorul care săvârșește infracțiunea poate fi prins chiar de către public, nu numai de către polițist. Polițistul avea obligația să pătrundă direct (fără nicio aprobare), să întocmească procesul-verbal, să-i rețină pe infractori, urmând ca de îndată să-l informeze pe procuror, care trebuia să dispună măsurile de urmat.

Radu Andrei Tudor: Aș vrea să discutăm puțin și despre impactul asupra instituțiilor implicate – mă refer aici la poliție, parchet și STS. Ce deficiențe ați observat dumneavoastră la prima vedere, în urma acestui caz?

Constantin Udrea: Cea mai importantă deficiență pe care am observat-o – dincolo de toate – este că le lipsește un cod deontologic în relația cu publicul. Le lipsește respectul cuvenit. Nu tuturor – că nu vreau să arunc anatema asupra tuturor –, ci celor care au intrat în contact cu victima. Le lipsește respectul cuvenit unei persoane – mai ales unei ființe umane aflate în suferință. Le lipsește spiritul datoriei. Le lipsește o educație corespunzătoare zilelor noastre și momentelor noastre. Dincolo de lipsurile pe care le au și ei (inclusiv de ordin material, inclusiv sub aspectul salarizării), chestiunea umană trebuie să fie pe primul loc.

Pe de altă parte, esența a plecat de la faptul că polițiștii n-au fost dirijați către o adresa exactă. Aici este o problema de discutat și chestiunea era foarte simplu de rezolvat dacă s-ar fi dat curs unei inițiative mai vechi, promovate de către chiar președintele Senatului – în sensul că organismul care face supravegherea comunicării informațiilor se cheamă Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor și care se află la SRI, acest organism să fie trecut sub autoritate civilă, sub controlul Parlamentului, la care să se branșeze toate instituțiile abilitate (respectiv cele care fac parte din sistemul național de apărare și organele judiciare), încât în orice moment să se logheze, cu posibilitatea de localizare instantanee a telefonului, cu o precizie uluitoare. Inclusiv etajul, adresa și colțul ferestrei poate să le determine!

În aceste zile, nu s-a vehiculat (n.r. o astfel de idee); dimpotrivă: au fost situații când unele asociații ale magistraților au avut opinii diferite (inclusiv președintele României a avut o opinie potrivit căreia cazul a creat o problemă de securitate națională). Esență este următoarea: în ceea ce privește opinia unei asociații a procurorilor (n.r. ONG-ul Alexandrei Lancranjan) și a unei asociații a judecătorilor (se cheamă Forumul Judecătorilor), ele constau în aceea că toate au plecat de la faptul că prin decizia Curții Constituționale nr. 51/2016, i s-a luat competență SRI de a face aceste activități și localizare instantanee. Deci li s-a luat competența de a fi organe de cercetare penală. Este o teza falsă, contrazisă de președinta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, care a scos în evidență împrejurarea că se profită de această situație pentru a se da din nou puteri sporite SRI, ca organ de cercetare penală.

Este o drama de care ei profită, spre a se ajunge la un lucru pe care tocmai Curtea Constituțională l-a interzis. Și este foarte important ca oamenii politici să înțeleagă că fără costuri suplimentare, dacă acest organism – Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor – este trecut sub autoritate civilă (nu militară), atunci și corupția, și faptele de acest gen, inclusiv corupția din sistemul de securitate națională (că și acolo e corupție; dar pe aia cine o mai scoate la iveală, dacă ei stăpânesc totul?), inclusiv alea pot fi stăpânite, controlate de procuror, de polițist, de organele statului, pentru că atunci structura respectivă va fi supusă doar Parlamentului, și nu CSAT (respectiv numai unei singure structuri).

Radu Andrei Tudor: Și pentru că ați amintit poziția autorităților publice, m-aș opri la președintele Klaus Iohannis. Și aș vrea să va întreb dacă este această o problema de siguranță națională, din punctul dumneavoastră de vedere.

Constantin Udrea: Nu. Este o problema de siguranță cetățeanului. Problemele de siguranță națională sunt definite în articolul 1 din Legea siguranței naționale. Pot să-mi permit să afirm, față de cadrul legal existent, că nu au fost afectate valorile supreme ale nației, astfel încât să se vorbească de probleme de siguranță națională. Dar cred că i-a fost sugerată domnului președinte această chestiune tot de către SRI, pentru a repune pe tapet legile care-i privesc, astfel încât să redobândească atribuții de organe de cercetare.

Radu Andrei Tudor: Bun, dar existau totuși capacitățile necesare pentru localizarea cât mai precisă a apelului de pe telefonul dat de Alexandra?

Constantin Udrea: Există aceste posibilități – au fost dintotdeauna, cu o precizie uluitoare. Acest Centru Național de Interceptare a Comunicațiilor poate localiza instantaneu orice persoană, în orice poziție (inclusiv etajul). Numai că ei nu vor să-l pună la dispoziția celorlalți. Există niște protocoale între ei, Ministerul Public și Ministerul de Interne, dar numai pentru urmărirea penală, nu și pentru acest gen. Or, aici lucrurile sunt foarte clare: dacă nu se acționează de îndată, se pierde timp prețios. Iată de ce (și nu trebuie cheltuiala suplimentară sau măsuri bugetare suplimentare) acel centru trebuie scos de sub tutela SRI și trecut sub autoritatea unei instituții civile, nu militare (că militarul acționează la ordin), astfel încât și procurorul, și polițistul, și serviciile speciale să apeleze la el. Și în mod oportun, instantaneu, putea fi localizat telefonul.

Radu Andrei Tudor: Sunt necesare fonduri suplimentare pentru infrastructură de acest fel?

Constantin Udrea: Trebuie doar o lege de trecere a acestei structuri de la SRI în cadrul unei structuri civile, sub coordonarea și controlul Parlamentului, și mici cheltuieli ocazionate de branșarea acestei structuri acolo. Dar ea trebuie mutată inclusiv fizic, nu numai să existe [doar] fizic în ograda SRI. Pentru că cine are în ograda stăpânește cu totul.

Radu Andrei Tudor: Cât de mult afectează presiunea publică actul de justiție? Am tot auzit (chiar și astăzi) diverse autorități vorbind despre faptul că presiunea publică ar afecta în mod negativ ancheta.

Constantin Udrea: Aici sunt două chestiuni asupra cărora aș vrea să mă opresc. Prima: dreptul publicului de a cunoaște întotdeauna informații. Este un drept firesc, suveran dreptul presei de a informa publicul, pentru că – după cum se știe – presă e câinele de pază al democrației. Pe de altă parte, este și dreptul organelor judiciare de a-și putea face treaba în condiții în care să nu simtă asupra lor presiuni din exterior. Însă acest gen de știri – precum cele pe care le auzim în fiecare zi – nu trebuie să constituie pentru niciun procuror și pentru niciun polițist vreun fel de presiune, deoarece el își desfășoară activitatea numai sub imperiul legii. Ca până în prezent atât polițiști, cât și procurori și funcționari de la STS au greșit lamentabil (pentru că au creat o stare de pericol inadmisibilă pentru ființă umană), că nu și-au făcut treaba, că au luat totul în derâdere, ei trebuie să răspundă.

Auzeam mai devreme știrea că procurorul (n.r. Cristian-Ovidiu Popescu de la PJ Caracal) va fi cercetat de Inspecția Judiciară. În opinia mea, se impun cercetări de natură penală, pentru că este cel puțin neglijență criminală să acționezi cu atâta întârziere, încât să lași ființele alea sa sufere atât”.

 

Te-ar putea interesa și: