Obama este preferatul militarilor de pe un vas american din Marea Neagră, dar şi al imigranţilor români din oraşul de pe Lacul Michigan.

Douăsprezece milioane de oameni, cei mai mulţi dintre ei hispanici, trăiesc pe teritoriul Statelor Unite ale Americii fără un statut legal. Sunt ceea ce americanii numesc „illegal aliens“, indivizi care au acces la o parte din privilegiile traiului în SUA, dar care, în acelaşi timp, se expun în fiecare clipă riscului de a fi deportaţi. Se hrănesc cu iluzia unei bunăstări pe care ţara de origine nu le-o oferă însă poartă cu ei zi de zi teama de a pierde totul într-o secundă. Meciul dintre imigranţii ilegali şi autorităţile americane este întotdeauna deschis oricărui rezultat: unii trăiesc fără un statut legal o viaţă întreagă, alţii sunt prinşi, deposedaţi de toate bunurile şi trimişi acasă doar cu hainele de pe ei. Atât imigranţii, cât şi oponenţii lor aşteaptă ca următorul preşedinte să clarifice situaţia.

Taximetrist cu brevet de pilot

„Trei variante ai ca imigrant ilegal: să conduci un TIR, să lucrezi în construcţii sau taximetria“, povesteşte clujeanul de 29 de ani care tocmai făcuse o cursă de O’Hare. S-a întors în postul de pe strada Jackson, aproape de Bursa din Chicago, şi s-a aşezat la coada de taxiuri care aşteaptă comenzi. Intrase în tură la cinci după-amiază şi avea de gând să ia curse până la cinci dimineaţă. Aşa lucrează zilnic, mai puţin în zilele de duminică, pe care le petrece cu soţia.

Până la un punct, povestea lui Răzvan Stanciu seamănă cu a altor mii de studenţi români care au ajuns în SUA prin programul work&travel şi care au refuzat să se întoarcă acasă odată ce le-a expirat viza. Diferenţa o face ambiţia cu care a venit în SUA: aceea de a-şi definitiva studiile în aviaţie şi de a deveni pilot comercial. Încă de la 16 ani avea brevet de zbor, obţinut în Cluj. Odată cu mutarea din Cincinatti la Chicago, norocul i-a surâs o vreme. În „Windy City“ a cunoscut-o pe Anca, cea care l-a ajutat să-şi găsească un post de pilot privat şi care apoi a devenit jumătatea lui.

„Trebuia să remorchez deltaplane cu un avion ultra light“, îşi aminteşte Răzvan cu evidentă părere de rău în glas. Un accident aviatic a curmat brusc viaţa angajatorului său, iar aeroclubul la care pilota Răzvan a fost desfiinţat. „Şi de-atunci mi-s taximetrist“, spune clujeanul cu un pic de amărăciune. Uită de supărare când îl provoc să vorbească despre Anca, soţia lui. Şi ea e clujeancă, dar s-au cunoscut în Chicago. Alături de Anca, norocul lui Răzvan s-a „sucit“ iar. Au pus deoparte nişte bănuţi, din care ulterior au cumpărat o casă mare şi au făcut investiţii la Bursă.

Criza l-a făcut să fie interesat de alegeri

Însă criza americană a arătat cum, pe nepusă masă, pot să apară probleme în orice paradis.

„Toţi banii pe care i-am făcut în America înainte ca economia să meargă în jos i-am investit în Bursă, în casă, în tot felul de lucruri care acum îs în pierdere. Deci am pierdut la Bursă bani, casa respectivă şi-a pierdut valoarea, deci am pierdut bani din casă, şi am rămas oarecum mai sărac decât am venit“, explică Răzvan.

Aşa au devenit alegerile americane esenţiale pentru viitorul tânărului din Cluj şi pentru milioanele de emigranţi de pe întreg teritoriul SUA. „Îs foarte interesat, pentru că de asta depinde totul.

VIS Din taxi pe avion

Cât timp a fost imigrant ilegal, Răzvan era prins ca într-o capcană: „Mă simţeam fără niciun viitor, fără nicio ieşire, nu găseai nicio portiţă care să se deschidă în faţa ta. Erai pe taxi şi nu puteai să faci absolut nimic altceva“. Acum are forme legale şi a revenit temporar la taximetrie doar pentru că îi permite să înveţe pentru a deveni pilot comercial. Are 800 de ore de zbor din cele 2.500 necesare absolvirii, dar, în schimb, spune Răzvan amuzat, a acumulat peste 3.000 de ore pe maşina de taxi. INTERES IMENS

Mii de ziarişti străini „au invadat“ SUA

Interesul extraordinar suscitat de alegerile prezidenţiale a atras în SUA mii de ziarişti străini. Mulţi dintre aceştia vor acoperi „noaptea electorală“, de marţi spre miercuri, din Chicago, bastionul candidatului democrat Barack Obama. Echipa de campanie a lui Obama a acreditat 1.500 de ziarişti străini pentru seara organizată la cartierul general al candidatului. „Cred că nici unul dintre noi nu a mai văzut un asemenea interes pentru alegerile americane“, a subliniat Keith Peterson, purtător de cuvânt al Asociaţiei Presei Străine. Interesul străinătăţii este atât de mare, încât la efortul de informare publică au fost angajaţi chiar şi ziarişti americani. Spre exemplu, fostul prezentator-vedetă Dan Rather va comenta exclusiv pentru Europa desfăşurarea „nopţii alegerilor“. Şi televiziunea pan-arabă Al Jazeera are o prezenţă puternică, personalul său deja existent în SUA fiind suplimentat cu 20 de reporteri şi cameramani. (Constantin Vlad) Corespondenţă din Chicago