Seceta extremă a făcut prăpăd în sud-estul României. Fermierii din Galați, una dintre cele mai afectate zone, transmit un mesaj disperat către autorități. Fermierii solicit de la autorități un ajutor pe minimis pentru a îi ajuta să depășească această situație critică.
„Pierderea este enormă, într-o singură zi vorbim de câteva miliarde. Marele necaz este că pe 30 iulie societatea noastră are scadența pentru plata la inputuri, care erau cu plata la recoltă la orz și la grâu și eu dacă nu am ce recolta, orz și grâu, vă dați seama, cred că vreo 10 miliarde care erau plățile scadente la 30 iulie pe care le-am pus cu plata din valorificarea grâului și a orzului.
Eu totuși nu pot să cred că nu vor veni (autoritățile – n.r) cu un sprijin ceva, un ajutor de minimis acolo unde este secetă, pe suprafețele unde nu se poate și nu este nimic să dea un ajutor ca să putem ieși. Nu știu dacă firmele mari de la inputuri ne vor înțelege să ne amâne ratele, datoriile care sunt la scadență, dar dacă nu vor fi înțelegători nu văd cum o să plătesc, că nu am de unde la 30 iulie dacă nu am ce recolta”, a declarat Ortansa Stroe, o femieră din Galați, pentru Agrointel.ro.
„De la Direcția Agricolă Galați ni s-a spus să facem înștiințări la Primărie, ceea ce am și făcut acum două săptămâni. De acolo ni s-a spus că, vezi Doamne, seceta nu este pedologică și că nu sunt norme. Dar dacă stăm așa să apară norme, cum adică nu este secetă când pe câmp se usucă tot. Efectiv noi nu am avut un pic de zăpadă, nu am văzut zăpadă anul acesta prin Galați, deloc. Și în primăvară am avut o dată 5 – 6 litri/mp și altă dată 7 litri/mp, deci nimica toată, astea au fost toate ploile. Am făcut înștiințări la primărie, primăria dă la prefectură și prefectura trebuie să facă acel protocol, să facă comisie cu delegații din mai multe părți și să constate daunele”, a mai spus Ortansa Stroe.
„Din 400 hectare de grâu avem 75 de hectare pe care le-am irigat, restul 325 de hectare săptămâna viitoare cred că vor trebui întoarse și chiar dacă plouă nu mai avem ce să salvăm. Apoi 200 de hectare de orz, toate sunt compromise la ora actuală. 37 de hectare de rapiță pe care numai noi știm cum am reușit să le însămânțăm în condițiile de secetă din toamnă. Adică am irigat, am pregătit terenul, am însămânțat și pe urmă iar am irigat ca să răsară. Nu mai spun că au fost vreo 4 perioade cu temperaturi cu -5 grade, în februarie a fost cald, culturile au plecat în vegetație și în martie am avut temperaturi cu -7 grade, – 5 grade noaptea. De exemplu, pe 31 martie au fost temperaturi -5 grade și unde irigam se formau țurțuri de gheață și bineînțeles, planta a stresat-o, a afectat-o și nu numai la rapiță, la toate culturile. Să fie ziua 20 de grade și noapte 0 grade, sunt diferențe mari între zi și noapte”, a mai punctat Ortansa Stroe.
„Știm că situația este grea peste tot dar ne deranjează faptul că absolut nimeni nu se întreabă: ”voi ce probleme aveti?”. Vorbeam zilele trecut cu unul dintre cei care ar trebui să ia decizii pentru noi iar răspunsul acestuia ma frapat. A spus: de unde vreți să vă mai dea statul și vouă dacă toate afacerile s-au închis. Bine că pe hotelieri toți îi întreabă. Chiar m-a indignat, adică agricultura așa o judeci, când agricultura e ramura principală, când agricultura a mers bine și s-au făcut producții de floarea-soarelui și a pus pe primul loc România la producții, la fel pentru porumb, atunci toți se lăudau că e foarte bine cu agricultura. Deci aș vrea să îi rog: nu vă întoarceți fața de la cei care produ hrana”, a fost apelul agricultoarei către autorități.
„Am 330 de hectare de floarea-soarelui care vor fi semănate, am început la semănat, dar cum spun, am văzut că în jur au semănat majoritatea, dar noi punem pe pământ uscat sămânța, nu vă închipuiți, nu am cuvinte să spun cât e de uscat pământul. Vom mai merge pe 215 hectare de porumb, 30 de hectare de soia pe care le avem la irigat. Mazăre 330 de hectare pe care le-am semănat, au răsărit , dar au rămas așa, dacă mai ține seceta se va usca și aceasta care a răsărit. Problema și mai mare este că acolo unde suprafețele sunt calamitate 100% și trebuie întoarse solele trebuie să băgăm discul iar la uscăciunea care este pe câmp băgând discul se evaporă și mai mult apa și așa puțină din sol. Așadar nu poți semăna latceva în aceste condiții”, a mai declarat fermiera.
„Dacă nu e grâu, nu e pâine, dar vedeți că ieri ministrul agriculturii vorbea că avem cereale destule pe stoc, eu știu unde or avea, sau până la recoltă, dar care recoltă? În partea de vest am înțeles că ei nu se confruntă cu probleme, acolo unii au făcut deja contracte pentru vânzarea cerealelor, îmi spuneau, am făcut pentru 600 de tone cu 0.70 de bani și îi părea rău ca a făcut contractul că sigur prețurile se vor duce în sus dacă nu sunt producții. Deși acum nu este momentuld e făcut contracte că trebuie să vezi la recoltă, ce iese și atunci, de obicei, întotdeauna se constata că prețul la recoltă era mai mare, când erau producții scădea. Acum nu pot să preconizez ce evoluție va fi”, a punctat agricultoarea din Galați.
„De la LAPAR (fermiera din Galați face parte și din Consiliul Director al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR n.r) tot ne-au mai trimis scrisorile transmise către Minister, de exemplu o scrisoare în care urma acolo ca să facă comisiile, să ne organizeze la nivel de prefectură comisiile pentru a începe analiza privind calamitățile, dar pe Galați nu au făcut nimic. Lângă mine este un fermier care are vreo 2.000 de hectare care nu are nimic la irigat. Deci vrem să tragem un semnal de alarmă că siuația este extrem de gravă”, a conchis Ostansa Stroe.