Seceta extremă a făcut prăpăd în sud-estul României. Fermierii din Galați, una dintre cele mai afectate zone, transmit un mesaj disperat către autorități. Fermierii solicit de la autorități un ajutor pe minimis pentru a îi ajuta să depășească această situație critică.
„Pierderea este enormă, într-o singură zi vorbim de câteva miliarde. Marele necaz este că pe 30 iulie societatea noastră are scadența pentru plata la inputuri, care erau cu plata la recoltă la orz și la grâu și eu dacă nu am ce recolta, orz și grâu, vă dați seama, cred că vreo 10 miliarde care erau plățile scadente la 30 iulie pe care le-am pus cu plata din valorificarea grâului și a orzului.
Eu totuși nu pot să cred că nu vor veni (autoritățile – n.r) cu un sprijin ceva, un ajutor de minimis acolo unde este secetă, pe suprafețele unde nu se poate și nu este nimic să dea un ajutor ca să putem ieși. Nu știu dacă firmele mari de la inputuri ne vor înțelege să ne amâne ratele, datoriile care sunt la scadență, dar dacă nu vor fi înțelegători nu văd cum o să plătesc, că nu am de unde la 30 iulie dacă nu am ce recolta”, a declarat Ortansa Stroe, o femieră din Galați, pentru Agrointel.ro.
„De la Direcția Agricolă Galați ni s-a spus să facem înștiințări la Primărie, ceea ce am și făcut acum două săptămâni. De acolo ni s-a spus că, vezi Doamne, seceta nu este pedologică și că nu sunt norme. Dar dacă stăm așa să apară norme, cum adică nu este secetă când pe câmp se usucă tot. Efectiv noi nu am avut un pic de zăpadă, nu am văzut zăpadă anul acesta prin Galați, deloc. Și în primăvară am avut o dată 5 – 6 litri/mp și altă dată 7 litri/mp, deci nimica toată, astea au fost toate ploile. Am făcut înștiințări la primărie, primăria dă la prefectură și prefectura trebuie să facă acel protocol, să facă comisie cu delegații din mai multe părți și să constate daunele”, a mai spus Ortansa Stroe.
Ne puteți urmări și pe Google News
„Din 400 hectare de grâu avem 75 de hectare pe care le-am irigat, restul 325 de hectare săptămâna viitoare cred că vor trebui întoarse și chiar dacă plouă nu mai avem ce să salvăm. Apoi 200 de hectare de orz, toate sunt compromise la ora actuală. 37 de hectare de rapiță pe care numai noi știm cum am reușit să le însămânțăm în condițiile de secetă din toamnă. Adică am irigat, am pregătit terenul, am însămânțat și pe urmă iar am irigat ca să răsară. Nu mai spun că au fost vreo 4 perioade cu temperaturi cu -5 grade, în februarie a fost cald, culturile au plecat în vegetație și în martie am avut temperaturi cu -7 grade, – 5 grade noaptea. De exemplu, pe 31 martie au fost temperaturi -5 grade și unde irigam se formau țurțuri de gheață și bineînțeles, planta a stresat-o, a afectat-o și nu numai la rapiță, la toate culturile. Să fie ziua 20 de grade și noapte 0 grade, sunt diferențe mari între zi și noapte”, a mai punctat Ortansa Stroe.
Recomandările noastre
