Sindicaliștii din Poliție cer, din nou, mai mulți bani pentru sporurile pe care le încasează și pentru chiriile pe care li le decontează statul.

Sindicaliştii din Poliţie cer actualizarea, cât mai curând sau la prima rectificare bugetară, a sporurilor, indemnizaţiilor şi a compensaţiei pentru chirie. De asemenea, polițiștii cer urgentarea proiectului noii Legi a salarizării unitare, pentru a formula puncte de vedere pe marginea actului normativ, potrivit unui comunicat al organizaţiei.

Compensaţia pentru chirie este raportată la o valoare de referinţă din 2009, iar sindicaliştii solicită să fie actualizată în funcţie de cuantumul actual al salariilor în Sistemul de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională (SAOPSN), susține aceeași sursă.

De asemenea, sindicaliştii din Poliție cer prezentarea proiectului noii Legi a salarizării unitare, pentru a formula din timp puncte de vedere pe marginea acestui act normativ, privitoare la drepturile poliţiştilor şi ale personalului contractual.

În plus, pe lista de revendicări se mai află și majorarea normei de hrană şi a normei de echipare, prin raportare la valoarea actuală a indicilor preţurilor/utilităţilor şi la datele statistice furnizate oficial de către INS, privind costul „coşului zilnic”.

Ce sporuri mai vor sindicaliștii

Liderii sindicali ai polițiștilor mai solicită și majorarea, la procentul maxim prevăzut în Legea-cadru 153/2017, a sporului de suprasolicitare neuropsihică acordat în prezent beneficiarilor din MAI, „prin raportare la volumul, complexitatea şi riscurile profesionale ale muncii de poliţie şi la incompatibilităţile sau la interdicţiile poliţiştilor judiciarişti, care sunt asimilaţi din acest punct de vedere cu magistraţii”.

În plus, pe lista de revendicări se află și un nou Statut al poliţistului, „dată fiind perimarea actualei legi, în vigoare - în cea mai mare parte - de peste 20 de ani, răstimp în care am devenit stat membru UE şi NATO”.

Se solicită, de asemenea, și reglementarea Ghidului carierei poliţistului, „pentru a asigura predictibilitate în profesie, accederea corectă în funcţii, stabilitate pe post, obţinerea gradelor profesionale la termene rezonabile şi în condiţii obiective etc”.

Nu vor să renunțe la pensiile speciale

În același timp, sindicaliştii cer și scoaterea pensiilor militare din PNRR, „unde au fost asimilate, fără temei, de către guvernarea din 2020-2021, cu cele 6 sisteme de pensii de serviciu gestionate de Casa Naţională de Pensii Publice”.

„Sperăm că Guvernul actual nu va ignora o realitate evidentă: pensiile militarilor şi poliţiştilor din statele NATO/UE datează de foarte mulţi ani şi sunt fundamentate pe riscurile profesionale, complexitatea şi importanţa socială a misiunilor derulate în interes naţional, european şi internaţional, pe speranţa de viaţă mai redusă faţă de alte domenii de activitate, pe incompatibilităţile si interdicţiile impuse prin lege etc”, se susține în comunicatul Federaţiei Sindicatelor Naţionale ale Poliţiştilor şi Personalului Contractual (FSNPPC).

Sindicaliştii susţin că au fost introduşi în grilele de salarizare de la 1 iunie 2023, dar cu un an şi jumătate întârziere faţă de termenul prevăzut iniţial în Legea-cadru 153/2017 privind salarizarea personalului bugetar - termen care a fost prorogat de două ori de fosta guvernare. Totodată, ei aşteaptă şi aplicarea sporurilor/indemnizaţiilor la valoarea actualizată a salariului de funcţie (sau de bază pentru personalul contractual), de la 1 iulie 2023.

„Astăzi, 16 iunie, odată cu instalarea noului Guvern, am solicitat, oficial, în scris, prim-ministrului şi miniştrilor Afacerilor Interne, Muncii şi Finanţelor, să reconsidere modul de abordare, în legislaţia viitoare, a familiei ocupaţionale Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională, care a fost tratată superficial şi discreţionar până acum. Nemulţumirile noastre, pentru care am protestat din nou, şi luna aceasta, vizează în esenţă: salarizarea precară a poliţiştilor, personalului contractual şi a militarilor din SAOPSN; acordarea, de mai mulţi ani, a unor drepturi financiare diminuate, prin raportarea acestora la un cuantum necorelat cu salariul minim brut pe economie; intenţia de modificare a regimului juridic al pensiilor militare de stat, în condiţiile unui conflict armat, de amploare, la graniţa României, care poate determina oricând Guvernul să dispună mobilizarea rezerviştilor militari”, se mai arată în comunciat.